EXCLUSIV| Fuego, la ceas aniversar! Cum se simte îndrăgitul artist în ziua în care împlinește 44 de ani: ”Sunt binecuvântat cu un chip de copil”

Fuego, pe numele rău real Paul Surugiu, sărbătorește azi o frumoasă vârstă. Iubitul artist împlinește azi 44 de ani și ne-a declarat într-un interviu exclusiv pentru Ciao.ro cum se simte cu adevărat acum, prin ce provocări a trecut anul acesta, pe timp de pandemie, și ce crede că va urma. În această seară, la Grădina de vară din Herăstrău, Fuego va susține un adevărat regal de ziua sa, un concert în fața a 500 de spectatori, atât cât se permite acum, în aceste condiții speciale.

Paul, cum a fost vara asta pentru tine? 

Eu oricum nu sunt fan vară, nu am fost niciodată. A fost o vară…atipică, la fel ca și lunile de dinainte. Am încercat oricum să fac o mulțime de treabă, să pun la punct proiecte, să filmez, să merg acasă, la Turda, să pictez intens, pentru o nouă expoziție, să fiu conectat la tot ce înseamnă lume și viață. Așadar, o vară plină cumva, dar în altă formă, fără evenimente, concerte și tot ce face un artist să existe și să respire, așa cum își dorește el, fără constrângeri!

Ai avut câteva cântări pe litoral, la teatrele de vară! Cum a fost? Cum vă primește publicul acum, deși sunt alte condiții și oameni mai puțini! 

Dragostea publicului este aceeași, mai ales că oamenii sunt dornici de evenimente, de muzică, de întâlnirea cu artiștii lor. Firește că e ciudat și impropiu să cânți în fața unei săli care are o capacitate de o mie de locuri, iar în ea sunt doar câteva sute, pentru că așa sunt regulile. Este greu pentru oameni să te privească cu mască, dar dincolo de toate astea, eu am avut bucuria să mă reîntâlnesc cu ei și să pot oferi, măcăr pentru câteva clipe, bucurie, prin muzica mea. Nu-i nimic patetic aici. Gândiți-vă că mai bine de cinci luni nu am avut nici un spectacol. Când toată viața ești la foc continuu și asta faci și te încarci cu energia asta, e mai complicat. De asta am acceptat invitația și am cântat la teatrele de vară de pe litoral! Evenimentele, chiar dacă au fost cu oameni puțini, au avut o stare aparte, o energie pozitivă!

Profesional cum ai fost în perioada asta? Nu prea ai avut timp să te plictisești! Ai avut filmări și înregistrări pentru emisiunile tale de la radio și TV!

Da, eu sunt unul dintre cei fericiți în această perioadă complicată, pentru că am avut mult de muncă și-am decis să nu stau, să fac, să întreprind. Astfel că, încă din vremea pandemiei, din starea de urgență, am realizat un proiect de poezie, pe canalul meu de Youtube. Tot acolo am făcut colaje cu muzica mea și am oferit melodii noi. Am intrat live pe Facebook, am făcut campanii de empatie, am robotit o mulțime de lucruri ca să fiu în priză. Apoi am realizat proiectul de la radio, noua mea emisiune de la NAȚIONAL FM – Gramofon, ceva de suflet, difuzat de luni până vineri, de la ora 19.00. Pe 1 septembrie începem al doilea sezon care va ține până la sfârșitul anului acesta!

Și desigur, am filmat deja al cincilea sezon al show-ului „DRAG DE ROMÂNIA MEA!”, din fiecare duminică, la TVR 2. Voi avea un sezon pe cinste, care va porni pe 13 septembrie și care vine ca o alinare, ca un refugiu, ca o salvare a culturii și a sufletelor noastre. Avem exclusivități, momente de referință, nume emblematice, dar și divertisment de calitate, clasic, oferit decent oamenilor care știu că frumosul mai poate avea șanse să răzbată! Dincolo de astea, am înregistrat vreo 10 melodii noi, pe care le voi lansa treptat, toamna aceasta, cu videoclipuri noi, în premieră, pe care le-am filmat sau urmează să le filmez! Primul din serie se va lansa duminică, de ziua mea, pe canalul meu oficial de Youtube. Este vorba de o melodie specială, cu un text răvășitor și o poveste simplă, pentru suflet!

Ți-ai restrâns cheltuielile pe timp de pandemie? Ai ieșit mult în pierdere? Ești un artist foarte activ cu multe proiecte care acum probabil că sunt în stand by!

Nu sunt în măsură să mă plâng, dar am fost puternic lovit, ca toți colegii mei! În șase luni nu am avut decât două-trei evenimente, iar eu am taxe de plătit la stat, societăți, proiecte, angajați, impozite, toate la un loc, care trebuie să continue și să-și urmeze cursul! Am încercat să mențin totul pe linia de plutire și să nu ajung în situația de a lua decizii radicale! Eu nu sunt un om cheltuitor, așa că nu pot spune că am restrâns ceva anume! Încerc mereu să fiu cumpătat și să pun în balanță totul! Am pierdut nenumărate evenimente, de la unele mari, care s-au amânat complet, la altele care s-au reprogramat la o dată necunoscute sau pentru anul care vine!

Eu sunt permanent pe drumuri, iar acum am fost țintuit. Și nu asta a fost tragic, ci faptul că m-am simțit inutil cumva. Povestea legată de online e minunată, e benefică, dar nu poate suplini emoția scenei, a contactului direct, a legăturii cu omul care te iubește, te vede și te-aplaudă!

Când crezi că își va reveni industria muzicală și ce crezi că va fi de acum încolo?

E greu, aproape imposibil să fac un prognostic. Oricum nu aveam cea mai roz industrie, dar de acum înainte va fi destul de greu și va supraviețui doar cine poate și cine știe cum să se reinventeze în această lume nouă. Oricât am încerca să spunem că nu-i așa, este o schimbare completă de paradigmă și cred că totul va avea un alt sens de acum înainte. Poate ușor, ușor, începând cu anul care vine, să ne reîntoarcem la un liman, cât de cât, dar e greu de spus și de ceva timp și evit să fac asta! Sper doar să pot avea un minim de turneu în decembrie, pentru că de 12 ani e deja tradiție ca să colind țara, cu melodiile mele de sărbătoare și-ar fi trist să nu pot face anul acesta nimic! Dacă nu va fi posibil, oricum am alte și alte idei pentru publicul meu!

La 44 de ani ai spus că te simți că la 30! Cum așa? Cum ai grijă de tine să nu  îmbătrânești?    

Starea mea de spirit este chiar și mai tânără de 30. Sunt un adolescent dornic de provocări, cu dorințe de a face multe lucruri, de a evolua și de a arăta că încă n-a realizat nici jumătate din câte poate face. Mai apoi, fizic, sunt binecuvântat cu un chip de copil, așa am fost de mic, neschimbându-mă prea tare în ultimii 20 de ani. Doar părul mi s-a albit. Nu fac nimic special pentru a arăta în vreun fel anume. Nici nu arăt. Cred că sunt un tip normal, dar care nu-și simte și nu-și arată vârsta. Secretul cel mai important pentru asta este să gândești pozitiv, să fii cu picioarele pe pământ, să nu-ți pese de treceri, ci numai de ce poți acumula și desigur, la un moment dat, să ai grijă de tine, măcar cât se poate, din punct de vedere fizic!

Ce îți dorești acum, la 44 de ani? Ce așteptări ai? Ești împlinit?

 Sunt împlinit, sunt fix în locul în care mi-am dorit să fiu și dornic de-a evolua, de-a crește profesional. Sunt un om împăcat cu sine, cu ce a realizat, nefiindu-mi rușine cu nimic. Mă simt confortabil în propria piele, am capul pe umeri, nu visez cai-verzi pe pereți, știu ce pot și ce vreu să dăruiesc oamenilor, pot face bine dacă stă în puterea mea și sunt mândru de asta. Sunt fericit că am libertatea supremă de a fi eu însumi, de a mă ghida după propriile principii și de a oferi arta publicului meu, în felul în care eu mi-l doresc.

Ți-ai dorit să faci ceva anume până acum și nu s-a întâmplat?

Mai greu de spus. Nu știu, tot ce mi-am propus, am reușit, într-o formă sau alta. Nu am și nu am avut niciodată vanități absurde. Sunt mai simplu decât își imaginează mulți. N-am fițe, nu mă consider star, iar anii și poveștile prin care-am trecut, în cei peste 25 de ani de carieră, m-au călit și m-au făcut să înțeleg că nimeni nu e mai presus decât altcineva pe lumea asta, iar arta are ecouri pentru toată lumea. Și credeți-mă, atât timp cât cineva se regăsește în munca ta, atunci scopul este îndeplinit!

Îmi place enorm că viața mea actuală este un cumul de stări, de activități, de trări. Îmi place să compun și cred că de-abia de acum am ajuns la nivelul în care stările mele se regăsesc complete, coapte, puternice în cântecele pe care le scriu. Îmi place să vă ofer emisiuni de calitate la TVR 2, luptând, atât timp cât voi putea, cu forța vorbei mele, a muzicii mele, pentru o lumea mai normală din punct de vedere valoric. Nu sufăr de mania persecuției, dar avem nevoie, toți, de valori, de oameni care fac ceva, care se implică, care definesc lumi de visare. Îmi place să visez și să-mi așez visele pe pânză!

Apropo de vârstă! Pregătești un mare concert de ziua ta, pe 23 august, în Herăstrău! S-au vândut deja biletele?

Da, într-adevăr, anul acesta am hotărât să sărbătoresc pe scenă, astfel că voi concerta, după mult timp de pauză, la GRADINA DE VARĂ din Herăstrău. Voi fi alături de band-ul meu, voi avea dansatori și voi oferi un repertoriu variat, cu noutăți, dar și cu melodii celebre. Sper să fie bine, biletele s-au vândut, adică 500 de locuri, cât e legal să avem în sală! Știu că va fi o seară de vară memorabilă, două ore pline de voie bună, de momente unice, emoție, antren și energie, într-o seară în care respectăm regulile impuse, în schimb n-avem reguli în privința emoțiilor. Exact ce ne trebuie tuturor ca să ne mai revenim puțin!

Ce îți dorești anul acesta de ziua ta? Știu că nu îți plac surprizele, dar cadourile?

Așa este, nu sunt fanul surprizelor. Cred că uneori ceea ce pentru alții reprezintă o bucurie, pentru tine, cel vizat, nu este. Îmi plac cadourile, normal, și mă bucur atunci când le primesc, dar mai tare-mi place să dăruiesc eu. Mari dorințe materiale nu am, am mai spus asta. Dacă vreau ceva, îmi ofer eu. Nici nu sunt atașat oricum de lucrurile materiale, astfel că nu vreau ceva anume, dar știu să mă bucur de orice primesc. Nu sunt omul dorințelor mărețe. Mai ales acum, în timpul acesta ciudat pe care-l trăim, ar fi impropriu, ar fi deplasat să-mi doresc lucruri formidabile. De fapt nu mi le-am dorit niciodată, în special cele din plan material. Sunt un om chibzuit și am cumva de toate, fără ca astea să însemne extravaganțe majore. Eu sunt un om modest, care trăiește la fel și care niciodată n-a făcut caz de cine este sau ce a realizat. Sunt bucuros cu ele, dar nu mă bat cu pumnul în piept și nici nu impun nimănui nimic. Vreau în schimb să trecem cu bine peste nebunia pe care o trăim, care mă rănește. Zilnic, din ce în ce mai tare, și care nu mă lasă să-mi fac profesia cum ar trebui, să mă exprim în voie și să fiu eu, în largul meu, un artist care-i deplin pe scenă, în mijlocul celor care l-au făcut ce este azi.

Ești un artist fericit și emani bucurie! Totuși, ai avut parte și de tristeți în viață ta?

 Firește! Suntem oameni, nu roboți! Mulții cred că artiștii sunt invincibili, sunt de nelovit. Ei bine, nu-i așa. Și eu am dezamăgiri, și eu am probleme, uneori multe, pe care încerc să le trec și să le duc. Nu pot zâmbi 24 din 24 și nu pot spune că-i totul lapte și miere. Da, am și tristeți și momente mai puțin fericite, dar le depășesc, învăț din ele și încerc să mă regenerez rapid! Știi, se spun tot felul de legende legate de artiști, că se dedublează, că sunt alții pe scenă, că au mai multe personalități. Nu știu la altcineva, dar la mine e diferit. Eu unul sunt același om acolo, în fața publicului, cu toate problemele mele, cu toate dezamăgirile și bucuriile. Adică nu maschez asta într-un fel anume! Sunt la fel ca ceilalți, doar că menirea și profesia mea este asta!

Ai temeri, fobii de ceva anume?

Mi-e teamă de zborul de avion. Îmi înving permanent această frică, dar ea există și îmi dă bătăi de cap. Sunt puțin ipohondru, am mai spus asta. Mi-e teamă de pierderea oamenilor dragi. Cred că durerea aceasta poate fi cu greu vindecată și mai știu că orice plecare este complicată pentru cei care rămân și le simt lipsa. Fobii majore nu am! În general, înfrunt anumite temeri sau încerc să le transform, pentru că e bine să trăim fără astfel de sentimente! Nu doar că ne fac vulnerabili, dar la un moment dat ne pot aduce dezechilibre! Sunt desogur, lucruri care nu-mi plac sau prefer să nu le fac, dar nu le-am transformat în fobii!

Este ceva ce nu știm încă despre tine?

Probabil că sunt o mulțime de lucruri sau foarte puține. În general sunt un om deschis și sincer, dar anumite lucruri, care țin de sufletul meu direct, de intimitatea mea, prefer să le țin pentru mine, pentru că de asta se și numesc intime! Înțeleg conceptul de carte deschisă, sunt un om sincer și spun celor din jur, publicului meu, cum sunt, dar totuși nu vreau să intre cineva cu bocancii în intimitatea mea. Așadar, nu am secrete, ci doar o viață normală, ca toți ceilalți, pe care nu simt nevoia să o arăt de dimineață până seara, fie că e vorba de mers la piață, gătit, studio, filmări, proiecte sau întâlniri cu prietenii!

Ai suferit vreodată din dragoste?

 Normal, dar cred că suferința ne întărește, ne face mai puternici și ne învață lecții pe care altminteri nu le-am ști! Și mi-e greu să cred că există oamenii care n-au suferit și nu și-au pus niciodată întrebări. Este ceva firesc, face parte din noi și important este cum trecem peste și cum ne repunem rapid pe picioare. În general, eu sunt omul care-și revine și care nu transformă experiențele trăite în tragedii majore de viață! Viața oricum ne supune unor momente pe care n-avem cum să le intuim și care-și găsesc rezolvarea în sufletul nostru!

Dacă nu se vor schimba restricțiile cu privire la această pandemie, va mai avea loc spectacolul tău, Fuego Simfonic, de pe 10 octombrie, de la Sala Palatului? A fost deja reprogramat o dată…

Nu ține de mine, ci de felul în care evoluează lucrurile! Este unul dintre cele mai puternice visuri ale mele, acest concert grandios, în care voi avea alături peste 130 de artiști, pe scenă! Probabil, dacă nu se va putea ține și cred că nu, concertul va fi reprogramat pentru luna martie a anului viitor, când, sperăm să fie mai bine și să ne putem reîntoarce la vechea viață! Le mulțumesc anticipat celor care-mi sunt aproape, înțeleg și-mi rămân alături! Bilete se vor reporta, vor rămâne valabile, iar eu voi încerca să păstrez tot conceptul, care e deja pus la punct, investit în el, pentru că e complex, este o altă prezentare a mea! Un concert simfonic, cu partituri și sonorități diferite ale cântecelor care m-au consacrat, cu Orchestra Metropolitană București și Corul Accoustic, dirijate de Daniel Jinga, dar și invitați speciali atipici și remarcabili.

Ai lansat melodia „Suflete aproape”! Totuși cine este cel mai aproape de sufletul tău?

Melodia respectivă, lansată anul trecut, foarte frumoasă de altfel, vorbește despre noi, despre oameni, despre puterea de a ne regenera împreună, de a iubi și a de a împărtăși lucruri. Mai apoi, voi mai lansa o piesă manifest, în septembrie, despre stadiul în care ne aflăm. Am oameni apropiați de sufletul meu. Ai mei, cum le spun, oameni dragi si apropiați, care mă cunosc, mă înțeleg, îmi sunt alături, îmi dau sfaturi și mă fac să-mi păstrez echilibrul într-o lume destul de complicată. Nu sunt foarte mulți, dar sunt ai mei și îi iubesc. Sunt de nădejde!