Este tot timpul cu zâmbetul pe buze și pusă pe glume, dar Maria Buză a trecut prin niște momente foarte dificile în viață. A fost la un pas de a-şi pierde viaţa pe masa de operaţie, însă după ce a trecut de aceste momente critice, suferinţele nu s-au încheiat.
Maria Buză are o căsnicie perfectă, mai ales după ce au reuşit să treacă cu brio peste toate momentele dificile.
George, soţul artistei a fost pe punctul de a o pierde pe Maria în urmă cu 17 ani, când aceasta a suferit complicații la naștere. Atunci, bărbatul a fost întrebat de medici, pe cine să salveze: mama sau bebelușul…
„A fost un moment de cumpănă, mai ales pentru George, pentru că, în momentul în care eu am fost adusă într-o stare groaznică, la spital el a fost întrebat de medici ce anume trebuie să salveze. Situația era atât de gravă încât nu putea să aibă și mama și copilul”, a mărturisit în urmă cu ceva timp Maria Buză în timpul unei emisiuni televizate.
La rândul lui, George Pătrașcu a povestit prin ce clipe înfiorătoare a trecut atunci: „Ce salvăm, mama sau copilul? Am spus că pe amândoi. Și dacă nu putem? În cazul în care nu putem? Mama am spus. Se pare că Dumnezeu mi i-a salvat pe amândoi. Și suntem împreună și suntem fericiți și ne iubim”
Dar aceasta nu a fost singura situație dificilă prin care a trecut Maria Buză. Actrița suferit enorm după ce sora sa a murit.
„La un moment dat îmi dau seama că ieri ar fi fost ziua ei. Ar fi făcut 64 de ani. Din păcate o boală necruțătoare a răpit-o dintre noi. Mă întrebam cum se face că, fix în aproapierea zilei ei, mă întreabă cineva din senin despre ea”, a spus Maria, potrivit Cancan.
„Imediat după Revoluție a avut șansa să plece cu serviciul în Belgia. Noi eram foarte bucuroși pentru ea. Sora mea a terminat liceul de muzică, dar apoi a urmat niște cursuri de operator calculator și programator și a lucrat la un centru de calcul. A plecat imediat după ce divorțase. La 36 de ani, la numai 2 ani după ce a ajuns în Belgia, a descoperit că are această boală pe care a ținut-o ascunsă”, a continuat artista.
„În adâncul sufletului meu eu cred că era o speranță mare în inima ei că s-ar putea însănătoși, fără să știm și noi. A vrut să ne protejeze. Din 1990 nu am mai văzut-o. Am avut o premoniție puternică, o neliniște în suflet, ceva care te face să te întrebi ceva. Simțeam că trebuie să primesc o veste tristă. Atunci am început să mă gândesc la ea. Nici nu ăi ziceam pe nume, o strigam „sora”. Când am fost însărcinată mi-am dorit o fetiță pe care să o cheme Victoria, ca pe sora mea. Eu știam că e pe moarte. Mă iubea atât de tare. Și eu o iubeam tare mult, atât de mult că îi ziceam „mama”. Eram cea mai fericită când mă plimbam cu ea în parc”, a încheiat actrița.