Descoperire uluitoare in Tara Hategului. Nimanui nu i-a venit sa creada ce au gasit cercetatorii! E vechi de milioane de ani

Situl UNESCO Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului își reconfirmă importanța paleontologică la nivel mondial.

Descoperire uluitoare in Tara Hategului. O nouă descoperire aduce informații inedite despre viața existentă pe fosta insulă a Hațegului, în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani.

O echipă internațională de cercetători, condusă de dr. Zoltán Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, a descoperit și a descris o nouă specie de mamifer preistoric, care a fost contemporan cu dinozaurii pitici din Transilvania. Din echipa de cercetare au mai făcut parte renumiți paleontologi la nivel mondial printre care Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Stephen Brusatte de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie respectiv Meng Jin și Mark Norell de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York.

Descoperirea a fost anunțată într-un studiu apărut recent într-o prestigioasă publicație a Academiei de Științe a SUA. Noua specie de mamifer, cu o vechime de 68 de milioane de ani, a fost identificată pe baza unui schelet parțial descoperit într-un sit de pe teritoriul Geoparcului UNESCO.

Descoperire uluitoare in Tara Hategului

Această specie nouă aparține unui grup de mamifere primitive complet dispărut în zilele noastre, numite multituberculate. Numele lor provine de la forma și structura specială a dinților. Suprafața de masticație a premolarilor și mai ales a molarilor este acoperită de un număr mare de mici excrescențe (cuspi sau tuberculi) așezați ordonat, în șiruri.

Descoperirea publicată recent constă dintr-un schelet parțial care include și resturi ale craniului și dentiției și care a permis, în premieră, reconstituirea corpului și estimarea greutății acestui animal preistoric. Pe baza reconstituirii, cercetătorii au ajuns la concluzia că craniul micului mamifer avea o morfologie nemaiîntâlnită până acum la acest grup. Bolta craniană era foarte bombată, dar puternic alungită și îngustată în spate, exact în regiunea cutiei craniene ce adăpostea, în timpul vieții, creierul animalului.

”Surpriza cea mai mare a venit când am reconstituit în detaliu cutia craniană a animalului și structura creierului, folosind tehnologia microtomografiei computerizate. Morfologia unică a craniului era dublată de una similară, unică, a creierului. Comparativ cu dimensiunea animalului, creierul era de dimensiuni relativ reduse, noul multituberculat având cel mai scăzut coeficient de encefalizare documentat în cadrul mamiferelor, extincte sau actuale.

Descoperire uluitoare in Tara Hategului

Acest coeficient, EQ, reprezintă o unitate de măsură care reflectă dimensiunea relativă a creierului, deci implicit și gradul de dezvoltare al acestuia. De fapt, creierul multituberculatului din Hațeg avea dimensiuni relative comparabile mai mult cu cele întâlnite anterior la strămoșii reptilieni ai mamiferelor. În pofida dimensiunii reduse, creierul animalului era surprinzător de modern în alcătuire, amintind mai mult de cel al mamiferelor evoluate decât de cel al mamiferelor mai primitive, din Mezozoic.

In plus, regiunile creierului responsabile pentru văz, auz și miros erau bine dezvoltate, sugerând că noul multituberculat dispunea de unele simțuri mult mai bine dezvoltate decât majoritatea mamiferelor”, afirmă conf. univ. dr. ing. Zoltán Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.

Afla mai multe detalii aici!