Ciocnitul ouălor de Paște reprezintă una dintre tradițiile cele mai importante ale acestei sărbători. Nu toată lumea știe însă ce semnifică, de fapt, acest obicei și cum se procedează corect atunci când ciocnim ouăle de Paște.
Înainte de a ciocni ouăle de Paște, trebuie să știm și ce înseamnă, de fapt, această tradiție. Biserica spune că oul îl reprezintă pe Iisus Hristos în mormânt. Atunci când ciocnim oul și astfel spargem coaja acestuia, sărbătorim, de fapt, momentul în care Sfântul Mormânt s-a deschis și Iisus Hristos a înviat din morți.
Chiar dacă ouăle se vopsesc în culori diferite, în fiecare casă trebuie neapărat să existe și ouă roșii. Legenda spune că atunci când Iisus Hristos era răstignit pe cruce, Fecioara Maria s-a dus să-l plângă și a așezat la picioarele lui un coș cu ouă. Acestea s-au înroșit, din cauza sângelui vărsat de Mântuitor. În acel moment, Domnul Iisus Hristos a spus: ”De acum, să faceți și voi ouă roșii, în aducere aminte”.
De aceea, este bine de știut că ouăle roșii sunt singurele care pot fi date de pomană de Paște. În multe zone de la țară, se păstrează încă tradiția ca femeile să vopsească și câteva ouă negre, pentru cei care au murit. Se spune că atunci când acestea sunt ciocnite, sufletele celor decedați află că este Paștele și se bucură alături de cei dragi.
O altă tradiție spune că cei care ciocnesc între ei ouă în ziua de Paște, se vor întâlni și pe lumea cealaltă. De asemenea, în dimineața zilei de Înviere, este bine să te speli pe față cu apă în care a fost pus un ou roșu. În acest fel, se consideră că tot anul vei fi rumen la față și sănătos.
Unul dintre cele mai așteptate obiceiuri în ziua de Paște este ciocnitul ouălor. Indiferent de vârstă, cu toții ne dorim să facem acest lucru, alături de persoanele dragi. Trebuie să știm însă că ciocnitul ouălor nu se face oricum, ci după niște reguli.
Astfel, mai ales în zonele rurale, oamenii păstrează în continuare cu sfințenie obiceiurile din străbuni. Primul care va ciocni oul în ziua de Paște este cel mai în vârstă bărbat din casă. Acesta va spune ”Hristos a Înviat”, iar persoana care are celălalt ou va răspunde ”Adevărat a Înviat”! Tradiția spune că primii care urmează acest obicei sunt soții, care vor ciocni ouăle între ei. Abia după aceea, părinții și copiii vor face același lucru.
Se spune că în prima zi de Paște, ouăle se vor ciocni doar cap în cap. Lunea, a doua zi de Paște, obiceiul se va păstra, dar ouăle trebuie ciocnite cap în dos. Începând cu a treia zi, acestea se pot sparge doar cu partea din spate a oului.
Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Astfel, Maica Domnului, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus nişte ouă într-un coş, pe care l-a aşezat sub cruce. Acestea s-au înroşit cu sângele Domnului. De asemenea, atunci când Iisus Hristos a fost bătut cu pietre, când acestea l-au atins, s-au transformat în ouă roşii. Totodată, se povesteşte că, după ce Iisus a fost răstignit, fariseii au făcut un ospăţ de bucurie, iar unul dintre ei ar fi spus: ”Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus”. Şi pe dată ouăle s-au făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi.
Cu multe secole înainte de Hristos, exista obiceiul de a oferi în dar ouă colorate. Acest lucru se întâmpla la marile sărbători, îndeosebi la cele de înnoire a timpului. Oul este el însuşi generator de viaţă, un simbol al regenerării, al purificării, al veşniciei.
Înroşirea ouălor de Paşti se face în Joia Mare. Se crede că ouăle fierte şi înroşite în această zi nu se strică pe tot parcursul anului. Potrivit site-ului www.crestinortodox.ro, culoarea roşie reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar îndeosebi sângele lui Iisus vărsat pentru mântuirea lumii.
La noi însă, de Paşti, ouăle nu se vopsesc doar în roşu, ci şi în alte culori (galben, verde, albastru), vestind bucuria primăverii. Mai mult decât atât, în unele zone, îndeosebi în Bucovina, se păstrează tradiţia încondeierii ouălor. Aceasta a devenit în timp o adevărată artă, executată cu măiestrie de artişti populari. Ouăle încondeiate se mai numesc şi „ouă muncite”, dedicând astfel efortul depus pentru desăvârşirea lor patimilor îndurate de Iisus Hristos pentru lume.
Sursa foto: Arhiva Ciao