Când e lăsatul secului, ziua dinainte de Postul Crăciunului? Ce trebuie să faci în seara lăsatului secului

Cu o zi înainte de începutul Postului Naşterii Domnului, credincioşii ortodocşi „lasă secul”.

În calendarul ortodox, pe 14 noiembrie, este consemnat lăsatul secului, sintagmă ce semnifică lăsarea obiceiurilor lumeşti înainte de intrarea în post. Conform tradiţiei, creştinii se adună în această zi la mese pline cu alimente şi băuturi care vor fi interzise în perioada Postului Naşerii Domnului.

Postul Crăciunului aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, înainte de a primi Cele 10 porunci, scrise de către Dumnezeu pe table de piatră.

“Scopul postului nu este numai de a face deosebiri între unele mâncăruri, ci de a disciplina trupul şi puterile sufleteşti, spre uşurare şi curăţire de păcate”, ne spune părintele Cleopa. Aşadar, nu este suficient să te abţii de la mâncarea de dulce.

Această înfrânare îţi atrage atenţia că trebuie să fii mai îngăduitor cu cei din jurul tău, să fii împăciuitor, mai iubitor, smerit. În perioada postului trebuie să te rogi mai mult, să îi ajuţi mai mult pe cei de lângă tine, să ocoleşti cât poţi păcatele, să nu mai judeci, să vorbeşti doar când trebuie şi cât trebuie.

Dar toate acestea trebuie făcute din inimă, nu cu forţa sau de ochii lumii, precum făceau fariseii.

Postul Naşterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, aşa cum este cunoscut de către toţi credincioşii este ţinut cu stricteţe de credincioşii în întreaga lume. Prin intermediul acestui post, Dumnezeu ne dă putinţa curăţării trupeşti şi sufleteşti.

Acest post ţine 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie şi sfârşind la 25 decembrie, lăsând sec în seara Sfântului Filip, pe 14 noiembrie.

Postul poate fi de mai multe feluri:

– ajunare desăvârşită, când nu mâncăm şi nu bem nimic o zi întreagă;

– postul aspru sau uscat, când mâncăm numai spre seară mâncăruri uscate (pâine şi apă, fructe uscate, seminţe etc);

– postul obişnuit sau comun, când mâncăm la orele obişnuite, dar numai “mâncăruri de post”, adică ne înfrânăm de la “mâncărurile de dulce” (carne şi peşte, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime);

– postul uşor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, peşte, icre şi untdelemn, cum se prevede în Tipic, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an.

– În Postul Crăciunului, în principal, nu se consumă carne, ouă şi brânză. În zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă preparate fără ulei şi fără vin. Marţi şi joi se pot consuma atât untdelemn, cât şi vin. Sâmbăta şi duminica, până pe 20 decembrie, se consumă ulei, vin şi peşte.

– Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri se sărbătoreşte un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, se poate mânca untdelemn şi se poate bea vin; iar dacă va cădea hramul bisericii sau o sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci se poate mânca şi peşte. Marţi şi joi se mănâncă peşte, untdelemn şi se bea vin, când cade în aceste zile vreun sfânt mare, hramul sau sunt sărbători cu cruce roşie.

– În Ajun se mănâncă doar seara grâu fiert îndulcit cu miere, fructe, covrigi sau turte din făină. În ziua de Crăciun se consumă de toate, dar cu măsură și treptat ca să se obișnuiască organismul cu o alimentație mai grea.