Bianca Dragusanu: ”Sunt om! Mănânc dulciuri. Obosesc. Plâng. Am stări. Dar acum, mai ales că am un copil, sunt de neclintit. Copilul meu este supraputerea mea”

Bianca Drăgușanu și Victor Slav, un cuplu frumos și unit. Să-i vezi separat este interesant, fiecare cu povestea lui, fiecare cu discursul lui, fiecare cu acel vino-n-coace al lui. Să-i vezi împreună, însă, este un spectacol. Am stat de vorbă cu amândoi, iar ce a ieșit, poate fi citit mai departe. Ce nu se vede, au fost hohotele de râs și felul în care își aruncă mingea la fileu, unul altuia.

De ce vă iubiți?

Bianca: Ce întrebare? De ce ne iubim? Pentru că așa a vrut Dumnezeu să ne întâlnim și să formăm o familie și probabil că fiecare sac își are peticul lui.

Victor: Foarte bine ai spus. Mai bine de atât nici că se putea spune. Revenind, spun că ne iubim pentru că nimic nu este întâmplător și sunt convins că toate lucrurile prin care am trecut ne-au unit foarte tare și ne iubim pentru că ne iubim.

Ce ați învățat unul de la celălalt?

B: Eu de la el am învățat să fiu mai atentă la oamenii din jurul meu, drept dovadă oamenii pe care îi am în jurul meu acum sunt mult mai puțini, pentru că s-au auto cernut.

Erai o tipă care lăsa oamenii să intre mult mai ușor în viața ei, înainte să-l cunoști pe Victor?

B: Foarte ușor. Și acum sunt ca o carte deschisă și uneori naivă. Știi, nu sunt atentă la detalii și mulțumesc lui Dumnezeu că-l am pe el alături, pentru că ne consultăm în orice situație și nu mă mai reped să iau eu decizii. Înainte eram omul momentului, ce gândeam aia făceam.

V: Bianca este omul care ce gândește spune direct. Îi lipsesc niște filtre. Spre deosebire de ea, eu parcă am prea multe. Și, iată, pot să spun că am învățat de la ea să mai arunc din filtrele astea. Nici cum sunt eu nu e bine. Sau… cum eram eu, pentru că la mine întotdeauna gândeam o situație din mii de puncte de vedere.

B: Suntem echilibru unul pentru celălalt. Eu despicam firul în două, el despica firul într-o sută. Acum este cum trebuie.

Eu sunt aici pentru că am complotat cu Universul, să știi!

La început a fost marketing și apoi a început iubirea sau a fost iubire și toată lumea a zis că e marketing?

V: Nu a fost iubire nebună, dar nici marketing. A fost…

B: A fost întâmplarea. Întâmplarea a fost că eu terminasem concursul ”Dansez pentru tine”, el terminase de puțin timp relația cu Anda, era liber, și foarte curtat. Eu aveam o relație instabilă, fostul meu iubit venea, pleca… știe toată lumea ce s-a întâmplat. Treceam amândoi printr-o perioadă a vieții noastre când, se pare, că nimic nu a fost întâmplător. Terminasem ”Dansez pentru tine”, mi s-a cerut să fac un dans de Revelion pentru că așa făceau concurenții atunci. Trebuia să dansez cu unul dintre participanți sau cu actualul iubit. Am avut mai multe variante, dar destinul a vrut altceva. Eu care nu ies de obicei în club, iată-mă cum ies eu într-o seară și Dumnezeu mi-l scoate în cale, mi l-a arătat pe el. Știi ce este ciudat. Eu eram, deja, de 7 ani în București și nu-l văzusem niciodată. Și am ieșit într-un club cu prietenele mele și iacă-tă, la distanța de 15 m în fața mea, domnul. Înalt, frumos, pe lângă el roiau multe domnițe. Eu am ieșit sâmbătă în club și până duminică trebuia să-i dau un răspuns producătorului,  să-i spun cu cine dansez. Când l-am văzut, mi-a picat fisa… Cu el fac dansul. Duminica am sunat producătorul și i-am spus că dansez cu Victor Slav.

V: Mă sună și pe mine producătorul luni și mă întreabă dacă facem un dans de Revelion. Am acceptat, după care el a completat că trebuie să fie sexy. Zic, ok, și abia la sfârșit întreb cu cine voi face dansul. Și atunci îmi spune că voi dansa cu Bianca Drăgușanu. Recunosc, a fost puțin șocant, pentru că doar ce o văzusem în club cu o seară înainte.

Și iubirea…

B: A venit pe parcus…

V: Tu nu știi cum dansez eu! (râde)

B: Eu oricum eram leșinată de prima oară când l-am văzut. Deci l-am văzut în club atunci și am rămas cu o impresie: ”Wow!”. Era și este cel mai frumos bărbat pe care l-am văzut până în ziua de astăzi. Era ca un Zeu așa. Bine construit, cu atitudine impunătoare, era stâlp și stană de piatră acolo, toate fetele roiau pe lângă el. De fapt, cred că atitudinea lui mi-a plăcut cel mai tare, pentru că nu s-a lăsat influențat de niciuna dintre femeile de acolo și erau multe și erau frumoase. Nu cred că ar fi existat bărbat care să zică nu, iar el era singur și foarte sigur pe el. Atunci am zis: ”O, my God! N-a provocare aici!”. Aaaa… și știi ce i-am zis luni, la ora 5, atunci când ne-am întâlnit la repetiții? ”Eu sunt aici pentru că am complotat cu Universul, să știi!”. Și el s-a uitat la mine așa…

V: Ne-am văzut prima dată când trebuia să facem repetițiile. Și ea a venit… Nu o să uit asta niciodată. Era foarte slabă și a venit direct și cu ochii ăștia albaștri și mari așa, roșcată în cap, și zice: ”Să știi că noi ne-am întâlnit pentru că eu am complotat cu Universul!”. Eu în momentul ăla am zis: ”Oooo, wow, e o problemă aici!”. Era toată portocalie la față… Credeți-mă, era un morcov. Un morcov cu ochi albaștrii care a complotat cu Universul.

Ca să concluzionăm, Bianca. Tu l-ai văzut pe el ca un Zeu, iar el te-a văzut ca un morcov cu ochi albaștri.

B: Da! (râde).

V: Dar, așa era… Și, puțin straniu… complotase cu Universul, să nu uităm!

B: Dar, stați că povestea este mult mai lungă. Eu vreo trei zile la rând am venit cu tot felul de chestii ca să-l impresionez, cu gesturi.

V: Da, pe lângă faptul că făcea tot felul de lucruri de 14 ani, ce mai… Vă spun sincer că eu când am plecat de la prima repetiție, eu am rămas șocat. Făcea multe lucruri ca să atragă atenția, și vorbea mult, vroia să mă impresioneze.

Am făcut lucruri caracteristice unei adolescente proaspăt ieșită de pe băncile liceului

Te-ai lăsat greu să înțeleg, până la urmă de ce ai cedat?

V: Aaaa, e lungă povestea. Dacă stăm să ne gândim puțin, primele poze cu noi au apărut în ianuarie, pe la sfârșit, iar noi vorbim aici despre luna noiembrie, pe la jumătate. Vreo două luni și… Lumea a perceput că ne-am combinat atunci când ne-am cunoscut, dar nu a fost așa. Dar, de fapt, noi nu eram împreună atunci și de aici și ideea de marketing. Știi cum e… Atunci când s-a spus că eram împreună, nu eram. Și când am fost împreună, nimeni nu a mai crezut.

B: Nu vrei să știi câte lucruri am făcut eu ca să ajung la inima lui? Îi făceam cadouri kinder, toată gama.

V: Da… Îmi amintesc că în prima zi când ne-am văzut, eu aveam o ciocolată kinder în sac. Am vrut să o mănânc, dar era un maidanez pe acolo și i-am dat și lui. Asta a impresionat-o atât de tare pe Bianca, încât ce credeți că a făcut a doua zi la repetiții? Ea a crezut că sunt fan kinder, n-a știu ce să ia și mi-a luat toată gama.

B: O pungă de cadouri plină cu ciocolată. Am făcut lucruri caracteristice unei adolescente proaspăt ieșită de pe băncile liceului, care se comportă într-un mod imatur. Puteam să mă manifest mai matur și să-l ignor eu prima, pentru ca el putea să vină după mine. În schimb, eu m-am comportat ca o adolescentă.

Să spunem că dragostea pentru Victor este prima dragoste? Ai perceput-o, trăit-o, astfel? Adolescență, nebunie…

Posibil. Dacă stau să mă gândesc acum, după ce am făcut, e posibil să fie asta.

Victor, pe tine ce te-a atras la Bianca?

În prima fază, nu pot să spun că m-a atras, ba pot să spun că m-a speriat, cu ghilimele de rigoare. Eram, parcă, prins ca într-o caracatiță din care nu mai știam cum să ies, cum să fac. Tot ce făcea, toate lucrurile pe care le spunea mi se păreau… Trebuia să mă cobor pe la 14 ani, nu știam ce să fac… Și nu vroiam decât să învățăm dansul acela și să plecăm acasă… Nu vroiam altceva. E… dar! Așa a fost ea în primele 3 zile, dar când a văzut că sunt ca un iceberg, s-a întors la 180 de grade. Acum să nu se înțeleagă că se purta urât, nu, dar nu mai făcea absolut nimic. Dacă îi ziceam eu să facem ceva, făcea, dacă nu, nu. Era în banca ei, în spațiul ei. Și, am terminat filmarea de Revelion. Și s-a terminat totul. Bianca a venit, și-a cerut scuze că s-a comportat așa. Pentru mine iar dubios!

B: Și, când ne-am luat ”La revedere!”, el ca să lase loc de bună ziua, m-a pupat pe colțul gurii. A fost aproape un sărut.

Trecem de la ”aproape un sărut!”, la nervi. Victor… femeile au ingrata ”meserie” de a-și enerva partenerii. Soția ta te enervează?

V: DA, DA. Mă enervează de mai multe ori, dar nu sunt lucruri atât de grave. Eu sunt foarte ordonat, vin dintr-o familie cu pregătire militară. Ea, pe de altă parte, este împrăștiată, nu știe de lucruri, și asta mă enervează.

B: Dar, știi cum e? Eu din toată împrăștierea asta a mea, știu de unde să le iau.

Bianca, acum prezinți o emisiune în care relațiile sunt carnea. Ce ai învățat din emisiunea ”Te vreau lângă mine”, lucruri care te-au ajutat în relația de cuplu?

B: Eu, în fiecare zi, învăț lucruri noi. De la oamenii care vin în emisiune, de la oamenii pe care îi cunosc. Am învățat că e bine să ne acceptăm așa cum suntem, iar asta nu este neapărat un lucru nou.

Victor, din perspectiva prezentatorului WOWbiz e întreb acum. Dacă ar fi să faci un reportaj despre relatia voastra, care ar fi unghiul de abordare și care ar fi titlul?

Wow! As vrea să mă leg exact de ce ai spus la început. Dacă a fost marketing sau a fost iubire. As vrea să lămuresc treaba asta. I-aș invita pe protagoniști și i-aș pune să-mi povestească ce a fost. Ideea este că povestea este foarte complicată și foarte greu de înțeles și povestit publicului larg, care nu înțelege neapărat care este presiunea showbiz-ului. A fost și o conjunctură nefavorabilă… Eu eram într-un trust, ea în alt trust, și asta s-a bătut cap în cap mereu, presiunea a fost foarte mare. Problema, situația noastră a fost dezbătută în toate părțile. Îmi aduc și acum aminte cum stăteau niște oameni pe canapea și spuneau că aveam un contract și niște pași de urmat, de aici căsătoria, divorțul. Apropo, nu zic că asta a fost cauza divorțului însă, pot să spun atât, presiunea a fost enormă. Erau familiile noastre implicate, nu ne mai uitam la televizor, nu mai știam ce era real și ce nu. A fost un tort din care trăgea toată lumea pentru rating.

Două trei luni nu ne vorbeam, apoi ne reîntâlneam, eram ca un magnet. Ne căutam.

Concluzia poate să fie că voi ați început să trăiți după divorț?

V: Nu. Am făcut nunta și am crezut că lucrurile din momentul acela se vor așeza. Din contră a început o presiune și mai mare.

B: Acesta a fost momentul în care noi doi am început să ne certăm foarte tare. Din stres, din presiune, am hotărât să luăm o pauză și, în acel moment, am avut eu așa senzația că ar fi bine să fac ce am făcut și am divorțat.

V: A venit divorțul, apoi toată nebunia de pe planetă, după care lucrurile au început să se așeze. Oamenii spuneau în continuare că acesta a fost scenariul.

B: Îți dai seama în ce situație și în ce punct s-a ajuns, să se spună că eu nu sunt gravidă și că, de fapt, am avut o mamă surogat sau că mi-am înfiat copilul. De ce? Pentru că nu m-am pozat în chiloți, cu burta în oglindă? Nu, pentru că am făcut mult timp chestia asta, ani de zile, și consider că o femeie gravidă nu trebuie să se expună așa. Eu n-am simțit să fac asta.

V: A fost greu și, privind în urmă, era inevitabil să nu ne despărțim!

Despărțirea, da, era clar, dar întrebarea este, de unde curajul să reluați?

V: Noi acum în noiembrie facem 5 ani de zile. 1 an, 1 an și ceva a durat nebunia cu nunta, scandalul, divorțul. Apoi, 2 ani am fost și n-am fost împreună, pentru că eu m-am mutat în altă parte, și în ăștia doi ani am avut perioade în care nici nu ne-am vorbit. Două trei luni nu ne vorbeam, apoi ne reîntâlneam, eram ca un magnet. Ne căutam.

B: Îmi dădea block, iar mă debloca, iar ne căutam. Mamă, ce mă mai supăram! Mi-a și spus în perioada aia că mă urăște. Eu făceam câteo prostie, apăream prin ziare, îl activam. Și să știi că făceam intenționat. În momentul în care eu eram cuminte, nu se scria nimic, nu apăream cu niciun bărbat, zici că nici nu existam în viața lui. Cum apăream cu cineva, cum PAC, se activa.

V: Asta a fost până am decis să plecăm în America, cu nașii noștri, de Revelion.

B: Doi ani a fost tot un du-te, vino, du-te vino. Oricum… pentru mine, din momentul în care l-am pierdut definitiv, mi-am dat seama că pe el îl vreau și trebuie să lupt, însă de fiecare dată când mă apropiam foarte tare de el, el mă respingea. Doi ani am ținut-o așa, până când am plecat de Revelion împreună, în Mexic și New York.

V: Și din Mexic ne-am întors 3.

B: Am venit cu o mexicancă la bord. Eram gravidă, nu știam, și nici n-am avut în plan.

Cum ai reacționat?

B: Eu am fost foarte stăpână pe situație și am știut de la bun început ce vreau. Fetiță, să fie cea mai bună prietenă a mea.

V: Da, și eu, la fel. Mi-am dorit fetiță, fetiță avem. Să-ți mai spun ceva. Fetița noastră este născută pe 26 septembrie, iar noi am făcut nunta pe 29 septembrie. Eu sunt foarte sigur că dacă se năștea natural, Sofia venea pe 29 septembrie.

Sunt gelos în perioada asta pentru că Sofia este numai cu mama ei

Cum v-a schimbat venirea Sofiei perceptia pe care o aveți unul despre celălalt?

B: Eu cred că el este cel mai bun tată din lume și că este bărbatul potrivit pentru noi amândouă și pentru familia noastră.

V: Mulțumesc, draga mea. Ne-a schimbat foarte mult. Nici nu ne-am mai gândit, de exemplu, să ieșim undeva. Nici nu simțim nevoia. Mi se pare inutil. Ne gândim non stop la ea. Ultimul gând pe care îl am când adorm este Sofia, și primul dimineața este tot ea.

Bianca, cum te-ai descoperit ca și mama?

Foarte bună. Oricum, știam asta despre mine. Pentru că eu toată viața mea am avut grijă de cineva, așa a fost viața mea. Nu aveam cum să nu fiu o mamă foarte bună, eu fiind un om responsabil.

Cum a fost acest an?

B: Frumos, aglomerat și cu multe împliniri. Nici înainte nu aveam timp foarte mult pentru mine, acum chiar că sunt la limită. Trebuie să fiu foarte bine organizată ca să-mi iasă tot ce mi-am propus într-o zi.

Victor, cum te-ai descoperit ca și tată?

Vreau să cred că sunt fix așa cum a spus Bianca. Sunt foarte grijuliu și fac orice pentru familie și pentru copilul meu și o să fac orice. Vreau să fiu un tată bun. Sunt gelos în perioada asta pentru că Sofia este numai cu mama ei. Eu sunt Mam și ea e Mama sau Mami. Abia aștept să treacă perioada asta și să o iau cu mine peste tot.

Ce vreți să-i transmiteți copilului vostru?
B: Chiar vorbeam zilele astea despre asta. Suntem siguri că o să aibă și ea experiențele ei, și din experiențe, poți să-ți faci experiențe.

V: Eu sunt sigur că o să fie foarte înțeleaptă. Acesta este și motivul pentru care i-am pus numele Sofia, pentru că Sofia asta înseamnă, ”Cea înțeleaptă!”.

Sofia vine într-o familie cu o imagine grea, despre care va citi la un moment dat. Ce o să-i spuneți, cum o să-i povestiți?

B: Eu cred că o să fim foarte bune prietene și o să-i spun cum au stat lucrurile. O să citească foarte, foarte multe variante, de aceea, mai bine să le afle de la mine. O să înțeleagă cum au stat lucrurile, o să înțeleagă că există și povești cu prințese care vin și găsesc prințul din prima, dar la noi a fost puțin mai complicat, important este rezultatul care este unul foarte frumos.

Uitându-te în urmă, până la vârsta asta, Bianca pentru ce ți-ai da o bilă neagră și pentru ce o bilă albă?

Mi-aș da o bilă neagră pentru unele alegeri făcute și pentru că am stat lângă persoane nepotrivite. Am pierdut mult timp astfel și timpul este foarte prețios. Unul dintre puținele lucruri prețioase pe care le avem.

Ai făcut-o de frică sau pentru că nu știai să spui nu?

Pentru că eram imatură. Pentru că nu eram sigură pe mine.

Revenind… Mi-aș da o bilă albă pentru că sunt un om care a învățat din greșeli. Sunt un om echilibrat, în momentul de față, și am viața pe care mi-am dorit-o, și la care am tânjit de când eram un copil.

Victor, tu pentru ce i-ai da iubitei tale o bilă albă, dar și una neagră?

Bila albă i-aș da-o pentru faptul că este un om care ascultă și care învață de la fiecare om. Eu asta am învățat de la ea. Și este foarte bună ascultătoare. În momentul în care ascultă ai senzația că nu este prezentă, de fapt, că ascultă doar din bunăvoință. Dar, nu. Are puterea de a extrage esențialul și fix acele lucruri care o vor ajuta pe ea pe viitor. Asta este o mare calitate, mai ales că dă senzația că nu este atentă. Bianca a urcat treaptă cu treaptă și a învățat din fiecare experiență. Și, peste 10 ani o văd foarte sus.

Bila neagră, așa cum a spus și ea. Au fost anumite lucruri pe care nu a știut cum să le gestioneze, dar, ca om din televiziune și ca om care face parte din lumea asta, această bila neagră este, oarecum, împărțită. Ceea ce nu știe lumea este că ea a intrat în media într-un mod violent și foarte sus deodată. Fiecare intrăm treptat, ea s-a trezit undeva, unde nu a știut cum să gestioneze lucrurile acelea. Toată lumea trăgea de ea pentru că era un subiect și toată lumea încerca să-și facă treaba și să meargă mai departe. Ei îi plăcea că este băgată în seamă, însă băgarea asta în seamă, de fapt, ascundea altceva. Este evident că ea nu a fost pregătită pentru chestia asta. Da, a făcut multe greșeli și totuși au construit-o pe ea ca și persoană publică și au ridicat-o încet, încet, mai sus, mai sus, cu toată că oricine ar fi făcut greșelile astea s-ar fi dus mai jos. Este un paradox.

Cum ar suna un titlu pe care l-ați scrie voi despre voi?

B: ”Putem Universului. Legea atracție – asta este viața mea”. Eu ce mi-am propus în viața mea s-a întâmplat, pentru că mi-am dorit foarte mult și am muncit pentru asta.

V: ”Greu de ucis, partea a 7-a!”