ALERTĂ ANM! Se cere declararea stării de calamitate din cauza secetei. Fermierii sunt disperaţi

Pandemia de coronavirus pare să nu fie singura problemă cu care se confruntă ţara noastră! În următoarea perioadă ar putea intra în vigoare starea de calamitate, din cauza unei anomalii meteorologice ce produce secetă. 

Fermierii sunt mai afectați de seceta care a lovit culturile agricole decât de pandemia de COVID-19. Iarna fără zăpadă și lipsa ploilor au secat pământul de orice urmă de rezervă de apă, iar în aceste condiţii culturile sunt compromise.

”Culturile se prezintă groaznic, foarte prost. La noi în Ialomița este dezastru, așa ceva nu s-a mai întâlnit până acum. Avem cel mai ciudat sentiment când mergem la câmp și semănăm adică parcă o faci un pistol în ceafă. La cum arată lucrurile acum nu văd ieșirea, nu văd cum am putea să ne revenim din treaba aceasta. Avem însămânțate 210 hectare de orz și grâu care sunt pe marginea prăpastiei. Și 125 de hectare de rapiță. Rapița a rămas mică, prezintă piticire iar grâul și orzul se usucă pur și simplu din cauza lipsei de apă. Dar nici brumele acestea care au picat deja în a treia etapă nu au ajutat deloc. A fost un stres suplimentar pentru culturi iar în aceste condiții sunt în zonă lanuri de orz care nu cred că își vor mai reveni”, a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, Dragoș Costin Telehuz.

Ce spun specialiştii despre fenomnul meteo

„Jumatatea nordica a Oceanului Atlantic estestiri impartita in doua.

Partea de nord este mai rece decat media, Acest fenomen apare dupa perioade cu ciclogeneza intensa, asa cum a fost perioada iernii. Temperatura mai scazuta a apei favorizeaza aparitia conditiilor anticiclonale in zona Marii Britanii.

Acestea ar fi de ajutor pentru vremea din regiunea noastra, daca temperatura Marii Mediterane ar fi ceva mai crescuta decat este acum.

Partea de sud este mai calda decat media, in urma blocajului din timpul iernii. Din pacate, si aceasta situatie ne-ar ajuta, insa acest ajutor depinde de regimul de presiune din Marea Mediterana.

În prima harta (distribuita de cei de la Severe Weather), temperatura apei in zona Marii Mediterane apare in apropierea mediei datorita compararii cu valori de temperatura mai recente (1982-2010).

In cazul in care folosim o medie mai veche (1971-2000), adaugata in imaginea nr 2, putem observa temperatura scazuta a apei si in zona Marii Mediterane.

Astfel consideram ca distributia temperaturilor va incuraja o circulatie care, din pacate, nu ne ajuta in ceea ce priveste precipitatiile. Directia favorizata de circulatie pentru anticiclonii mobili va fi intre zona Islandei si Marea Mediterana, in timp ce in cazul centrilor barici de joasa presiune, tendinta va fi de a circula dinspre partea sudica a Oceanului Nord-Atlantic, inspre Scandinavia.

Care vor fi efectele asupra tarii noastre?