Începem în forță cel mai drăguț text despre familii regale cu o știre de pe Euronews din 27 septembrie, anul curent: „Regele Mswati al III-lea al Swazilandului și-a ales cea de-a paisprezecea soție la câteva săptămâni după ceremonia anuală ‘Dansul trestiilor’, la care au participat aproximativ 40.000 de virgine. Regele are voie prin constituție să-și aleagă o nevastă nouă în fiecare an dintre fecioarele care participă la dansul anual tradițional, ținut la palatul regal Ludzidzini, din capitala Mbabane. Purtătorul de cuvânt al casei regale a confirmat că noua soție a regelui, în vârstă de 19 ani, va fi cea care-l va însoți pe monarh la cea de-a 72-a reuniune ONU, de la New York.”
De notat că toate cele 40.000 de virgine prezente s-au desfășurat în fața regelui topless, pentru că tradiția Swazilandului prevede că o femeie are voie să-și acopere sânii abia după ce s-a măritat și a născut primul copil. Partea proastă ar fi că regele Swazilandului are dreptul să-și aleagă nevestele doar începând cu a treia. Conform legii, primele două neveste îi sunt alese de consilierii special desemnați pentru asta. V-a plăcut până acum, nu? După cum vedeți în fotografii, regelui Swazilandului îi cam lipsesc noblețea și țoalele scumpe și impunătoare, dar să fii rege în Swaziland pare, cu toate astea, destul de distractiv. Haideți să vă spunem povestea regatului Swaziland și-a simpaticului său rege (de mulți considerat un tiran care se șterge în diverse locuri cu drepturile omului), așadar.
Deși artefactele confirmă că micuțul loc, practic un punct pe harta Africii situat la nord-est de Africa de Sud și la sud-vest de Mozambic, este locuit de cel puțin 30.000 de ani, micuța națiune și-a câștigat independența de Marea Britanie abia în 1968. Originile națiunii se pot găsi undeva la 1750, când regele Ngwame al III-lea decide să-și rupă tribul (intitulat Dlamini) din Mozambic. Ulterior, undeva în secolul XIX, regele Mswati al II-lea (considerat întemeietorul națiunii) a unit câteva triburi din zonă și a înființat astfel o țară care i-a luat imediat numele. Nu la mult timp după întemeietorul Swazilandului a venit pe tron (în fine, un tron de trestii sau ce au ei) celebrul Sobhuza al II-lea, care deține recordul de ”cea mai lungă domnie din istoria înregistrată a monarhiilor”. Sobhuza al II-lea a fost rege pentru fix 82 de ani și 254 de zile, cu câteva luni mai puțin decât a trăit, deoarece precocele monarh a urcat pe tron pe 10 decembrie 1899, când încă nu împlinise 5 luni, odată cu moartea tatălui său, regele Ngwane al V-lea. După moartea celui mai longeviv rege din istorie și patru ani de pauză de la monarhie în care sexul a fost interzis, în 1986 adică, a venit pe tron regele actual, Mswati al III-lea, fiul lui Sobhuza II.
Spuneam în introducere despre rege că pare un tip destul de fericit, dar asta, ce-i drept, mai degrabă după standardele Swazilandului. Conform unei statistici din 2013, Swaziland este țara cu cea mai mică speranță de viață din lume: 49 de ani. De asemenea, tot o statistică recentă arată că Swaziland a depășit Botswana în eea ce privește incidența HIV la populație, cu 27,73% dintre swazilandezi trăind cu virusul, record mondial negativ. În mare parte din acestei cauze triste, media actuală de vârstă a locuitorilor Swazilandului este de 20,5 ani. Viața în Swaziland poate fi însă mult mai scurtă de-atât, dacă ai ghinionul să te naști albinos. Cei afectați de această condiție sunt adesea vânați precum animalele și uciși în diverse ritualuri, pentru ca ulterior anumite părți ale corpului acestora să fie folosite în diverse ritualuri vrăjitorești.
Cum Swazilandul este una dintre puținele monarhii absolutiste care încă rezistă pe plan mondial, regele are în atribuții numirea prim-ministrului, a cabinetului acestuia, dar și a membrilor cheie ai Parlamentului. În Swaziland, regina nu este soția regelui (ar fi și greu, pentru că sunt prea multe, pe lângă cele 14 neveste ”în vigoare” actualul rege mai are și trei ex-neveste), ci mama acestuia, care este privită drept ”liderul administrativ și spiritual” al statului și supranumită ”Elefanta”.
În ceea ce privește succesiunea, având în vedere că regii Swazilandului au tradițional multe neveste (cel actual a avut 17 și încă are 14, și cel puțin 30 de copii), este o procedură mai complicată. La moartea unui rege, nu se alege un nou rege, ci o nouă mamă de rege. Aceasta este aleasă în funcție de calitățile ei morale, de talentele pe care le posedă și mai ales de numărul de fii pe care îl are.
Un rege nu poate avea frați de sex masculin, așa că mama noului rege (și implicit Regina Elefant) trebuie aleasă doar dintre nevestele fostului rege care au un fiu. E drept, când regele care moare a fost exagerat de potent, alegerea regelui devine complicată. De pildă, pentru că a domnit pe parcursul a opt decenii, Sobhuza al II-lea a avut în decursul vieții peste 70 de neveste și cel puțin 600 de copii, dintre care peste 100 de fii. Așa că regele actual a dat ceva bătăi de cap Consiliului de Stat (Liqoqo) care l-a ales.
Deși două treimi din populație trăiește într-o sărăcie extremă, ucisă pe capete de foamete și boli, regele Swazilandului are o avere considerabilă. Totalul nu se cunoaște și e aproape imposibil de estimat, dar putem spune că, în anul 2014, Parlamentul a alocat 61 de milioane de dolari regelui din bugetul de stat. Este așadar de așteptat ca regele să aibă câteva sute bune de milioane de dolari, 200 de milioane, conform Forbes, foarte probabil mai mulți, în realitate.
Printre altele, regele și-a cumpărat un avion privat cu 50 de milioane de dolari, are o colecție impresionantă de mașini de lux și a cheltuit 15 milioane de dolari ca să-și redecoreze palatele. Palate are mai multe, în principiu 14 bucăți, câte unul pentru fiecare nevastă. Printre deciziile care au îngrozit organizațiile care apără drepturile omului ale regelui se numără un proiect de lege care vizează ca bolnavii de SIDA să fie castrați și marcați cu un tatuaj special, la vedere.
Sau unul care va interzice divorțurile, pentru că, în cuvintele lui Mswati al III-lea, ”în cultura noastră, odată ce te-ai căsătorit, nu mai există cale de întoarcere”. Iar asta o spune el, care s-a întors din drum de trei ori, așa cum am stabilit. În ciuda tuturor acestor mici defecte, ca să fim drăguți, regele Swazilandului este supranumit în popor (susțin secretarii lui, e drept) ”soarele care le luminează ținutul” sau ”gura care spune doar adevărul”.
Deși multe voci libere de pe tot globul se întreabă cât o s-o mai țină Swazilandul langa cu prăpastia asta dintre modul cum trăiesc cetățenii și cel în care trăiește regele (cităm dintr-un titlu BBC din 2012: ”Se va sfârși vreodată cultul regelui Mswati?”), Mswati al III-lea o duce bine mersi, în fruntea unui popor inert, parcă tranchilizat. Cum am mai văzut noi și altele, n-ar fi problemă…
Sub forma unor adevăruri verificate despre regatul Swazilandului: