Casa regală saudită, o monarhie cum rar întâlnești! Regele Salman este unul dintre cei mai bogati monarhi din lume

Când vine vorba despre regimuri dictatoriale înfricoșătoare, poate doar Coreea de Nord și Turkmenistanul să se compare cu Arabia Saudită, conform rating-urilor acordate anual de Freedom House referitoare la libertățile civile și politice. Ca să începem textul într-o lumină haioasă și șocantă în același timp, aflați că Arabia Saudită este ultima țară din lume care a permis femeilor să voteze, eveniment epocal petrecut în 2015. Dar asta nu înseamnă că femeile gata, umblă libere pe teritoriul condus de Regele Salman, numele pe scurt al actualului monarh. Pe lung (și dacă mergeți în Arabia Saudită ați face bine să folosiți numele complet, că de altfeeel…), omul se numește Salman bin Abdulaziz bin Adbul Rahman bin Faisal bin Turki bin Abdullah bin Mohammed bin Saud.

Și acum, câte ceva despre iadul pe pământ

Arabia Saudită este o monarhie absolutistă încă de la fondarea țării, în 1932. Fondatorul statului, autoproclamatul rege Ibn Saud (am folosit numele scurt, v-ați prins), a avut un total de 17 neveste (în paralel, da) care i-au dăruit 44 de fii și un număr necunoscut de fiice, pentru că, v-ați prins, femeile în general sunt cantitate neglijabilă, în Arabia Saudită. La ordinea zilei în Arabia Saudită este în această perioadă o discuție despre posibila renunțare la decapitare, ca metodă tradițională de execuție a condamnaților la moarte. Să nu credeți că se va renunța la pedeapsa cu moartea pe de-a întregul sau că s-a trezit regele Salman că tăierea capetelor fără anestezie e o chestie de barbari, e vorba doar de lipsa de forță de muncă calificată. În Arabia Saudită pur și simplu sunt prea puțin mânuitori de sabie profesioniști, pentru că branșa nu face față numeroaselor condamnări cu moartea.

Prin urmare, se ia în calcul doar folosirea plutonului de execuție, pe viitor. O a treia variantă, lapidarea (omorârea cu pietre) este și ea foarte populară și folosită când și când. De menționat că toate execuțiile au loc în piața publică. Și, dacă nu știți cam ce se pedepsește cu moartea în Arabia Saudită, vorbim despre homosexualitate, avort și adulter, de pildă, toate păcate capitale. Sigur, pedepselor cu moartea li se adaugă o listă lungă de alte interdicții, iar încălcarea acestora se pedepsește fie cu închisoare, fie cu un anumit număr de lovituri de bici, ori tot cu moartea, în cazuri de abuz. Printre cele mai șocante interdicții se numără cea a cafelei, substanță considerată diavolească într-o interpretare strictă a Islamului, din cauza calității sale de stimulator. La fel de interzise sunt consumul de alcool sau carne de porc, dar și cinematografele, pentru că tot interpretarea strictă a Islamului spune că să te distrezi e păcat mare de tot.

Vai de bărbați, dar femeile…

Desigur, femeia este privită ca o specie net inferioară în Arabia Saudită, femeilor fiindu-le interzise mai multe lucruri. Poate cea mai cunoscută lege instaurată de monarhia saudită este aceea care nu permite femeilor să dețină permis de conducere. De asemenea, femeilor le este interzis să facă activități fizice în public, iar fetițelor le este interzis chiar și să se joace. Iar o fetiță care merge pe bicicletă, de pildă, e o întâmplare care este tratată foarte serios, ca păcat capital. De altfel, chiar o prințesă pe bune, cu acte în regulă, a căzut victimă discriminării atroce a femilor în Arabia Saudită. În 1977, strănepoata regelui Khalid, prințesa Mishaal, a făcut greșeala să se îndrăgostească de un bărbat după ce divorțase deja. Bărbatul i-a cerut oficial mâna, dar familia regală a refuzat cererea, iar Mishaal s-a gândit să riște totul și s-a văzut cu respectivul la un hotel. Au fost prinși în lobby și condamnați la moarte. Ea a fost împușcată cu mai multe gloanțe administrate direct în cap, iar el a fost decapitat. Întreg evenimentul a făcut subiectul documentarului ”Moartea unei prințese” în 1980, iar familia regală saudită ar fi cheltuit peste 500 de milioane de dolari pentru a încerca să scoată filmul de pe piață. Au eșuat, deși banii au fost dați pe unde trebuia, așa că ambasadorul Marii Britanii a fost deportat pe loc.

Cei mai nebuni regi din lume

În țara cunoscută pentru că e singura din lume fără râuri, dar și pentru că va avea cea mai înaltă clădire din lume (Turnul Regatului, înaltă de 1km, cu 183 de metri peste recordul deținut anterior de Burj Khalifa), familia regală nu se lasă nici ea pe tânjală. Regii Arabiei Saudite, indiferent de nume, au fost cunoscuți mereu drept cei mai bogați regi din lume, ca avere personală, toți fiind multimiliardari. Iar cheltuielile pe care le fac sunt uneori atât de strigătoare la cer încât devin simpatice. De pildă, când regele Salman a plecat într-un scurt concediu în Indonezia, în 2016, a avut bagaje un pic exagerate. Mai exact, bagajul total al regelui Salman a cântărit 459 de tone. Printre lucrurile pe care Salman și le-a aruncat în troler s-au numărat două limuzine Mercedes clasa S și două lifturi electrice. Pentru transportul și încărcarea într-un avion special ale tonelor de bagaje, compania aeriană națională a angajat 572 de muncitori noi, care s-au ocupat doar de asta. Ca să înțelegeți la ce ne referim prin ”familia regală”, aflați că numita casă Saud, care conduce Arabia Saudită ereditar încă de la fondarea țării, numără 37.000 de membri. Toți aceștia au acces la practic orice job își doresc, interviurile de angajare fiind doar formalități. Vă veți întreba cum de nu se prăbușește țara, în condițiile incompetenței care se naște astfel. Ei bine, nu are cum să se prăbușească, pentru că e cel mai mare exportator de petrol din lume.

Practic, casa Saud ar putea cumpăra întreaga planetă, dacă și-ar dori. Așa cum ne-au obișnuit și alte monarhii absolutiste din zona Asiei, și casa regală saudită este coruptă de la rege la ultimul curtean. Evident, nici una dintre interdicțiile la sânge impuse populației nu se aplică și celor din casa regală. În 2004, prințul Nayef bin Fawwaz Al Shalaan a încercat să transporte 2 tone de cocaină din Columbia în Europa folosindu-se de avionul său privat, un Boeing 727.

Sigur că nu avea nevoie de bani, omul doar voia să se joace de-a mafiotul și nu știa cum să-și mai stimuleze adrenalina. Nefiind însă foarte bun la trafic de droguri, autoritățile franceze l-au prins și l-au pus sub arest. Casa Saud a intervenit imediat și a cerut eliberarea prințului, amenințând chiar cu represalii adresate cetățenilor francezi din Riyadh. Franța nu a avut de ales și a lăsat traficantul liber. Povestea cu crimele comise în afara țării s-a repetat în 2010, când prințul Saud bin Abdulaziz bin Nasir al Saud l-a ucis în chinuri groaznice pe iubitul său de la acea vreme, într-un hotel din Londra. În timpul procesului desfășurat în Marea Britanie, prințul saudit s-a preocupat mai mult să asigure jurații că nu este homosexual decât că nu ar fi comis crima. A fost și condamnat pentru crimă, de altfel, dar autoritățile engleze l-au eliberat la schimb cu cinci cetățeni britanici prizonieri la Riyadh. Acum, amândoi criminalii zburdă liberi prin țara lor, cea mai bogată din lume.

Cele mai amuzante povești, păstrate pentru final

OK, prima dintre ele nu e chiar așa amuzantă. Când poliția religioasă (una dintre instituțiile cele mai importante și mai temute din Arabia Saudită, de altfel este țara unde orele de religie reprezintă jumătate din programa școlară) a găsit un grup de bărbați dansând, într-un local, în timpul unei petreceri, toți dansatorii au fost arestați sub acuza de homosexualitate. Sigur că nu dansau la modul ăla, dar însăși acțiunea de a dansa, la bărbați, e considerată o dovadă clară de homosexualitate de către stricta poliție religioasă saudită. Aceeași poliție a religiei ia foarte în serios și vrăjitoria, motiv pentru care a interzis seria de cărți Harry Potter. De altfel, biroul guvernamental anti-vrăjitorie chiar există, ca subinstituție distinctă în cadrul poliției religioase. Conform fișei postului, muncitorii din acest birou trebuie să-i prindă pe vrăjitori, dar și să anuleze efectele vrăjilor acestora, ceea ce sună cam a vrăjitorie, dar în fine, să nu intrăm în detalii… În fine, până în 2012, femeilor le era strict interzis să practice orice profesie în afara propriilor case, dar bunul rege Abdullah s-a lovit de o problemă: lenjeria intimă a femeilor trebuia vândută astfel de bărbați, iar majoritatea femeilor refuzau acest tip de interacțiune, așa că nimeni nu-și prea cumpăra chiloți. Prin urmare, regele a făcut câteva excepții de la legea care interzicea femeilor munca în public și, la schimb, a interzis bărbaților să vândă lenjerie de orice fel. Ce să mai, o monarhie cum rar s-a văzut!