Rețeta de colivă ca la Muntele Athos. Cum o pregătesc monahii athoniți, cu grâu, nuci și arome

Coliva este unul dintre preparatele cu cea mai puternică încărcătură simbolică din tradiția ortodoxă, fiind pregătită pentru pomenirea celor adormiți, dar și cu ocazia anumitor sărbători și praznice. Deși în România este cunoscută mai ales în varianta cu arpacaș, nucă, zahăr și diverse ingrediente pentru decor, coliva pregătită în Sfântul Munte Athos are o metodă de preparare diferită.

Rețeta athonită pune accent pe grâul fiert bine, pe obținerea unei texturi uscate și pe ingredientele adăugate ulterior. Potrivit descrierilor publicate despre practica monahilor din Sfântul Munte, grâul este fiert în două ape, apoi răcit și zvântat, iar pesmetul este folosit pentru a absorbi umezeala.

Ce ingrediente se folosesc pentru coliva ca la Muntele Athos

Pentru o variantă inspirată din metoda athonită, ai nevoie de:

• 500 g grâu pentru colivă sau arpacaș
• apă
• un praf de sare
• pesmet simplu, pentru absorbția umezelii
• zahăr cristalin
• nuci sau alune prăjite și mărunțite
• migdale mărunțite
• stafide
• semințe de susan prăjite
• semințe de pin, după preferință
• scorțișoară
• câteva cuișoare mărunțite, după gust

În descrierile rețetei athonite apar și combinații diferite de ingrediente, în funcție de ocazie și de mănăstirea unde este pregătită coliva. La anumite sărbători pot fi folosite nuci, alune, cuișoare și chimen, iar în alte variante sunt menționate migdalele, stafidele, susanul și semințele de pin.

Cum se fierbe grâul pentru coliva athonită

Grâul se spală foarte bine și se pune la înmuiat în apă. Monahii athoniți folosesc o metodă în două etape.

Mai întâi, grâul este fiert aproximativ 30 de minute. Apa este apoi scursă, iar boabele sunt puse din nou la fiert în apă curată. Se continuă fierberea până când grâul se desface și devine moale, iar lichidul capătă o consistență mai densă.

La final se adaugă puțină sare.

Un aspect important este ca boabele să fie bine fierte, dar să nu rămână înecate în apă. După fierbere, grâul se clătește cu apă rece pentru ca boabele să nu se lipească între ele.

Secretul pentru o colivă uscată și bine legată

Una dintre particularitățile rețetei de la Muntele Athos este folosirea pesmetului.

După ce grâul a fost fiert și răcit, acesta este lăsat să se zvânte. Cu aproximativ două-trei ore înainte de momentul în care urmează să fie folosită coliva, se adaugă pesmet foarte bine mărunțit.

Pesmetul are rolul de a absorbi umezeala rămasă în grâu. După ce și-a făcut treaba, excesul de pesmet este îndepărtat, astfel încât boabele să rămână uscate și separate.

Acesta este unul dintre motivele pentru care coliva athonită poate avea o textură diferită de cea întâlnită frecvent în România.

Când se adaugă zahărul

În această variantă, zahărul nu este neapărat transformat într-o cremă sau amestecat în exces cu grâul.

Potrivit descrierilor metodei athonite, după ce grâul este pregătit și întins pe platou, se adaugă zahăr cristalin. Pentru realizarea crucii sau a altor elemente decorative poate fi folosit zahăr colorat cu scorțișoară.

În funcție de ocazie, grâul poate fi amestecat cu alune mărunțite sau cu alte ingrediente.

Ce se poate adăuga în coliva de la Muntele Athos

La sărbători sau la praznice, coliva poate deveni mult mai bogată. Sunt menționate combinații cu nuci mărunțite, alune prăjite, stafide, migdale, semințe de pin, susan, cuișoare, scorțișoară și chimen.

Nu există însă o singură formulă identică pentru toate mănăstirile din Sfântul Munte. Ingredientele și decorul pot varia în funcție de tradiția locului și de sărbătoarea pentru care este pregătită coliva.

Cum se decorează coliva

Decorul este una dintre cele mai spectaculoase părți ale colivei athonite. La anumite praznice, monahii realizează imagini ale sfântului sărbătorit sau ale ctitorului mănăstirii folosind zahăr colorat.

Crucea poate fi realizată cu zahăr și scorțișoară, iar pentru decor se pot folosi migdale întregi, nuci, stafide, semințe de pin sau alte ingrediente. În cazul unor colive pregătite pentru sărbători importante, decorul poate deveni o adevărată lucrare artistică.

De ce este diferită de coliva românească

Coliva românească este de obicei mai compactă și mai dulce, cu o cantitate generoasă de nucă măcinată, zahăr și, în funcție de rețetă, stafide, lămâie, vanilie sau alte arome.

Varianta athonită pune mai mult accent pe boabele de grâu, pe textura uscată și pe combinația de semințe, nuci, fructe uscate și condimente. Metoda de pregătire urmărește în special eliminarea umezelii înainte de așezarea pe platou.

Rezultatul este o colivă cu o textură mai aerată și cu arome complexe, în care se simt atât grâul, cât și nucile, fructele uscate și condimentele.

foto: imagine ilustrativa