Durerea de spate care revine mereu: când nu mai este vorba despre „o poziție proastă”

Publicat: 16 aug. 2026, 11:02 Autor: Loredana Dumitrașcu Sanatate

Durerea de spate. Aproape toată lumea a resimțit, la un moment dat, o durere de spate pusă pe seama unei nopți proaste sau a unei zile lungi la birou. Problema apare atunci când acest disconfort devine un obicei, iar organismul trimite, de fapt, un semnal ignorat luni sau ani la rând.

Durerea de spate este, probabil, cea mai frecventă plângere legată de aparatul locomotor la adulții activi profesional. Este atât de comună, încât a devenit aproape normalizată — „mă doare spatele” a ajuns o replică obișnuită de conversație, la fel ca oboseala sau lipsa de somn. Tocmai această normalizare face, însă, ca semnalele reale de alarmă să treacă neobservate.

„Durerea ocazională, după o zi solicitantă sau un efort neobișnuit, este normală și de obicei dispare de la sine în câteva zile. Problema apare atunci când durerea devine recurentă — revine constant, la interval de câteva săptămâni, fără o cauză clară de fiecare dată”, explică Alexandru Ilie, kinetoterapeut.

De ce statul prelungit pe scaun face atât de mult rău

Munca de birou, mai ales cea desfășurată în fața calculatorului, implică ore întregi de poziție statică, adesea incorectă. Corpul uman nu este construit pentru inactivitate prelungită, iar mușchii care ar trebui să susțină coloana vertebrală slăbesc treptat atunci când nu sunt solicitați.

„Când stai mult timp în șezut, mușchii profundi ai spatelui, cei care susțin efectiv coloana, se «dezactivează» funcțional. Corpul începe să se sprijine mai mult pe structuri pasive — ligamente, discuri intervertebrale — care nu sunt făcute pentru susținere constantă. De aici apare, de multe ori, durerea”, precizează Alexandru Ilie.

Fenomenul nu este limitat la spate. Genunchii persoanelor sedentare pot resimți disconfort similar, mai ales la trecerea bruscă de la inactivitate la efort — de exemplu, o plimbare mai lungă în weekend, după o săptămână întreagă petrecută la birou.

„E un tipar pe care îl văd des: cineva stă cinci zile pe scaun, apoi face o drumeție sau o alergare mai lungă în weekend, iar genunchiul reacționează. Nu pentru că genunchiul e «stricat», ci pentru că musculatura din jurul lui nu a fost pregătită pentru solicitarea bruscă”, spune specialistul.

Când o durere banală devine un semnal real

Diferența dintre o durere ocazională, fără semnificație clinică, și una care merită evaluată ține de câteva caracteristici pe care kinetoterapeuții le urmăresc.

„Un prim semn de atenție este frecvența — dacă durerea revine constant, nu o dată la câteva luni, ci la câteva săptămâni. Al doilea semn este limitarea funcțională — dacă începi să eviți anumite mișcări sau poziții din cauza disconfortului. Al treilea este intensitatea în creștere, dacă observi că durerea devine, în timp, mai puternică decât înainte”, detaliază Alexandru Ilie.

Un exemplu concret, întâlnit frecvent: persoane care evită treptat anumite mișcări — aplecatul, ridicatul unei genți, statul îndelungat în picioare — fără să realizeze că, de fapt, și-au restrâns semnificativ mobilitatea de zi cu zi, adaptându-se treptat la limitare, în loc să o abordeze.

„Adaptarea asta e insidioasă. Oamenii nu observă cât de mult și-au restrâns mișcările, pentru că se întâmplă gradual. Ajung la noi abia când limitarea afectează vizibil activitățile zilnice — nu se mai pot apleca să lege șireturile fără disconfort, de exemplu”, spune kinetoterapeutul.

Ce se poate face preventiv, chiar și cu un program de birou încărcat

Recuperarea medicală nu este necesară doar după accidentări. Un rol important al kinetoterapiei este, de fapt, cel preventiv — menținerea mobilității înainte ca aceasta să se piardă.

„Cea mai eficientă intervenție preventivă este, de multe ori, cea mai simplă: pauze de mișcare la interval de 45-60 de minute în timpul programului de birou. Nu trebuie să fie exerciții complexe — ridicatul de pe scaun, câțiva pași, câteva mișcări de întindere sunt suficiente pentru a reactiva musculatura”, recomandă Alexandru Ilie.

Alte măsuri utile menționate de specialist:

•exerciții de mobilitate și întărire a musculaturii profunde a trunchiului, chiar și 10-15 minute, de câteva ori pe săptămână;

•evitarea trecerii bruște de la sedentarism total la efort intens (de exemplu, doar în weekend);

•ajustarea poziției de lucru — înălțimea scaunului, a monitorului, sprijinul pentru spate;

•ascultarea semnalelor de disconfort înainte ca acestea să devină constante, în loc de a le ignora sistematic.

Când merită o evaluare de specialitate

Kinetoterapeutul recomandă un consult atunci când durerea persistă mai mult de două-trei săptămâni, când revine ciclic fără o cauză evidentă, când limitează activități obișnuite sau când este însoțită de alte semne, precum amorțeli sau slăbiciune musculară.

„Nu este nevoie să aștepți ca durerea să devină invalidantă pentru a cere o evaluare. De multe ori, o intervenție timpurie — câteva ședințe de recuperare și un plan de exerciții adaptat — previne o problemă care, altfel, s-ar putea agrava în timp”, conchide Alexandru Ilie.

foto: arhiva personala