Nașterea Prematură: Ce trebuie să știe fiecare viitoare mamă

Nașterea prematură reprezintă orice naștere care survine înainte de săptămâna 37 completă de sarcină. La nivel global, aproximativ 15 milioane de copii se nasc prematur în fiecare an — adică unul din zece nou-născuți. În Europa, rata nașterii premature variază între 5% și 9%, iar în România aceasta se situează în jurul valorii de 7–8%.

„Prematuritatea rămâne principala cauză de deces la copiii sub cinci ani și este responsabilă pentru numeroase complicații pe termen lung: probleme respiratorii, neurologice, de vedere și de auz. Cu toate acestea, prin informare corectă și monitorizare medicală atentă, multe cazuri pot fi prevenite sau gestionate eficient.”, explică doctor ginecolog Cristian Poalelungi.

Un mesaj esențial: nașterea prematură NU este, în majoritatea cazurilor, o fatalitate. Cunoașterea factorilor de risc și accesul prompt la îngrijire medicală specializată pot face o diferență majoră pentru dumneavoastră și copilul dumneavoastră.

Principalii factori de risc

Cercetările medicale au identificat o serie de factori care cresc probabilitatea nașterii premature. Este important să știți că prezența unuia sau mai multor factori de risc nu înseamnă că nașterea prematură va surveni cu certitudine — ci că sarcina dumneavoastră necesită o supraveghere mai atentă.

Factori medicali și obstetricali
● Antecedente de prematuritate: Naștere prematură în antecedente este cel mai puternic predictor individual, crescând riscul cu până la 30–50% .

● Colul uterin scurt: Cervixul scurt (sub 25 mm la ecografia de trimestru II) este asociat cu un risc semnificativ crescut de naștere prematură spontană.

● Sarcini multiple: Sarcini multiple (gemeni, tripleți) — distensia uterină accentuată declanșează mai devreme travaliul.

● Infecții: Infecțiile vaginale netratate (vaginoza bacteriană, infecții cu streptococ de grup B) și infecțiile urinare recurente.

● Patologie uterină: Fibrom uterin voluminos, malformații uterine, insuficiență cervico-istmică.

● Boli cronice sau gestaționale: Diabetul gestațional, hipertensiunea arterială, preeclampsia, bolile autoimmune.

Factori legați de stilul de viață și mediu
● Fumat, alcool, droguri: Fumatul în sarcină crește riscul de prematuritate cu 30%; consumul de alcool și droguri au efecte similare.

● Stres și suprasolicitare: Stresul cronic, suprasolicitarea fizică și lipsa somnului pot activa cascada inflamatorie care precedă travaliul prematur.

● Interval scurt între sarcini: Intervalul sub 12 luni între sarcini consecutive nu permite refacerea completă a organismului matern.

● Vârsta și statusul nutrițional: Vârsta mamei sub 18 ani sau peste 40 de ani, subnutriția sau obezitatea.

Metode de prevenție – ce puteți face?

1. Consultul preconceptual și monitorizarea prenatală
Dacă plănuiți o sarcină, consultul preconcepțional vă permite să identificați și să tratați în avans afecțiunile cronice, să primiți suplimentare cu acid folic (400–800 µg/zi, cu cel puțin 3 luni înainte de concepție) și să discutați riscurile individuale. Odată rămase gravide, respectați calendarul consultațiilor prenatale — controalele regulate sunt esențiale pentru depistarea precoce a semnelor de alarmă.

2. Evaluarea ecografică a colului uterin
Ghidurile internaționale (FIGO, 2020; ACOG, 2021) recomandă măsurarea ecografică a lungimii colului uterin între săptămânile 18–24 de sarcină pentru gravidele cu risc crescut. Un col sub 25 mm poate beneficia de tratament specific care reduce semnificativ riscul de naștere prematură spontană .

3. Tratamentul infecțiilor
Infecțiile tractului genital și urinar trebuie diagnosticate și tratate prompt. Vaginoza bacteriană, frecvent asimptomatică, este asociată cu ruptura prematură a membranelor și travaliu prematur. Screening-ul pentru streptococ de grup B (GBS) între săptămânile 35–37 face parte din protocolul standard de îngrijire prenatală.

4. Modificarea stilului de viață
Renunțarea la fumat reduce riscul de prematuritate și de complicații placentare. Alimentația echilibrată bogată în fier, calciu, vitamina D și acizi grași omega-3 susține dezvoltarea sănătoasă a sarcinii. Activitatea fizică moderată (mers pe jos, exerciții fizice) este benefică, dar efortul fizic intens trebuie evitat la gravidele cu risc.

5. Sutura cervicală (cerclaj) în cazuri selectate
La gravidele cu insuficiență cervico-istmică documentată sau cu antecedente de pierderi repetate de sarcină în trimestrul II, cerclajul cervical (sutura colului uterin) realizat de obicei între săptămânile 12–14 de sarcină reduce riscul de naștere prematură. Indicația este stabilită individualizat de medicul obstetrician. O altă soluție este montarea unui PESAR cervical.

„Nașterea prematură este o problemă de sănătate publică majoră, dar nu una lipsită de soluții. Informarea dumneavoastră, relația de încredere cu medicul obstetrician și respectarea unui plan individualizat de monitorizare sunt cele mai puternice instrumente de prevenție pe care le aveți la dispoziție. Nu ezitați să discutați orice îngrijorare cu medicul dumneavoastră — nicio întrebare nu este prea mică atunci când este vorba despre sănătatea copilului dumneavoastră”, conchide Dr. Cristian Poalelungi, medic ginecolog în cadrul Clinicii Miramed.