EXCLUSIV | Leonard Petcu, despre despărțire. De ce a pus punct unei relații dupa 12 ani: „Scotea ce e mai rău din mine”

Leonard Petcu a vorbit despre despărțire. De ce a pus punct unei relații dupa 12 ani: „Scotea ce e mai rău din mine”.

Leonard, ce faci tu în seara asta aici?

De Revelion am cântat în mai multe locuri. Nu știu cum am ajuns acasă. Ideea este că am ajuns acasă. Nu știu când am ajuns, rupt de oboseală și foarte, foarte răgușit. Dar mă bucură tare mult că am reușit să bucur foarte mulți oameni la trecerea dintre ani. Și acum am venit aici să mă petrec și eu, pentru că până acum i-am petrecut și eu pe alții. Și acum cred că a venit rândul să mă petrec și eu alături de colegi dragi, de oamenii pe care îi cunosc de foarte mult timp, de prieteni și ne simțim bine cu toții aici, la Sala Concert.

Spune-mi acum ai ajuns în punctul în care ai tot ce îți dorești.

Mulțumesc lui Dumnezeu că am tot și eu mai am o vorbă și mă rog la Dumnezeu, nu-mi doresc mai mult decât am nevoie. Nu aș vrea niciodată să ajung să mă conducă banul sau să-mi ia mințile sau să mă schimbe. Mă rog la bunul Dumnezeu să rămân așa cu picioarele pe
pământ.

Leonard Petcu, despre despărțire

Esti chibzuit? Strângi banii la saltea?

Nu, nu sunt chibzuit și nu bag banii la saltea. Nu am așa, doar îmi place să pun deoparte, să am, dar în rest, îmi place să cheltui și să mă simt bine. Si dacă pot să-i ajut și pe alții o fac cu toată dragostea.
Niciodată nu am spus și nu spun lucrurile astea și nici nu mă afișez și nici nu mă filmez. Și dacă fac un lucru bun, o faptă bună, rămâne acolo sufletul meu și pentru cine am făcut-o.

Atunci când te duci la cumpărături cărui lucru, nu-i reziști?

Nu știu, haine. Eu vin după o perioadă în care am fost și sunt foarte drastic cu mine în ceea ce privește aspectul fizic. Pentru că am slăbit vreo 25 kg și de vreo 5 ani, 6 ani chiar am grijă și mă mențin. Adică am devenit foarte, foarte strict în ceea ce privește alimentația.
Nu mă înghesui nici la partea asta gadgeturi, nu cred că aș avea eu nevoie. Nu știu… câte un lanț sau câte un telefon…. dar eu nu sunt un om care să pun preț pe lucruruile astea.

Cum ai slăbit atâtea kilograme?

N-am făcut foamea, dar am mâncat foarte moderat și am reușit să-mi obișnuiesc organismul, eu fiind un gurmand de fel.

Citisem, la un moment dat, că ai avut o copilărie foarte grea. Te-a marcat.

Nu știu dacă a fost grea, a fost o copilărie, o copilărie pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu și de care mă bucur. Și m-am bucurat și mă bucur în continuare pentru că a reușit să facă din mine un om puternic. Să știu ce înseamnă și să ai și să nu ai. Adică dacă, ferească Dumnezeu, m-aș trezi mâine nu știu… că  am conturile goale sau se întâmplă ceva, sau se mai întâmplă, Doamne Ferește, cum a fost cu pandemia, să nu mai putem cânta, știu ce înseamnă să nu am. Și sunt obișnuit pentru că am trecut prin momentele astea și mulțumesc Dumnezeu că am avut ocazia să le trăiesc. Să le cunosc, să știu ce înseamnă.

Leonard Petcu, despre despărțire

Este adevărat că ai avut zile în care nu aveai ce să mănânci?

În copilăria mea au fost zile când nu am avut.

Cu viața sentimentală, cum stai?

Am ieșit dintr-o relație după 12 ani.

Ce s-a întâmplat?
Am plecat și am lăsat tot.

Cum asa?

Pentru că ajungi să cunoști un om în momentul în care te muți alături de el.

După 3 ani de zile în care am stat împreună, am zis că nu e OK. Pentru că era o persoană foarte posesivă. La mine în casă veneau foarte multe colegi, colege de ale mele cu care mergeam la evenimente, la emisiuni și ne ajutam ca și colegi, atât în repertoriu, ne sfătuiam, pentru că lumea asta a noastră… știți cum e, e greu să ai un prieten. Eu cu aceste colege aveam o relație de prietenie. Ea era foarte geloasă.

Cum se manifesta?

Urât. Cred că ea a fost singura persoană care a reușit să scoată din mine ce e mai rău. Adică nu mă gândeam în viața mea să ating o femeie. Sunt contra violenței. Dacă vedeam un bărbat că atinge o femeie…. eu am ajuns în situația asta în care am decurs… și la un astfel de moment și am zis, “aici punem punct”. Și e ok așa ca fiecare să ne vedem de viețile noastre.

Și acum esti singur?

Nu. Dar nu pot să vorbesc foarte mult pentru că nu e ceva concret și sunt omul căruia niciodată nu îmi place să se afișeze în spațiul public cu viața personală. Prefer s-o țin doar pentru mine și atât. În spațiul public mă afișez eu și ceea ce fac.

Leonard Petcu, despre despărțire

Muncești mult?

Muncesc, muncesc și îmi place să muncesc, pentru că asta fac de copil.
Îmi place să muncesc si sa călătoresc.

Unde pleci în vacanță?

Anul trecut am fost plecat într-o țară caldă. Anul acesta n-am programat pentru că am avut mult de alergat și a trebuit să mai rămân.

Ai multe admiratoare? Primești multe mesaje pe canelele de socializare?

Acum ce vrei, să mă laud eu singur? Prefer să nu spun. Sunt foarte multe persoane care îmi scriu.

Care este cel mai ciudat mesaj pe care l-ai primit?

N-aș putea să spun lucrul ăsta niciodată.

Ce planuri ai pentru anul acesta?

Am foarte multe proiecte muzicale pe care vreau să le finalizez cu ajutorul lui Dumnezeu, câteva colaborări. Am de făcut câteva videoclipuri. Cred că mai multe, pentru că anul trecut n-am apucat să fac foarte multe, pentru că am avut evenimente și n-am avut timp. Sper să pot. Deja agenda s-a cam umplut.

Până când ai programate spectacole?

Pe anul ăsta  până la sfârșit și jumătate din anul viitor deja. Asta e meseria.

Din banii pe care îi câștigi investesti in ceva?

Nu. când o să vină momentul potrivit, o să mă gândesc, dar deocamdată nu. Vreau să mă bucur și eu de viața, am doar 33 de ani. Să-mi deschid cofetării, patiserii… ai grijă. Nu, mă bucur de viață, gust lumea asta frumoasă.

Leonard Petcu, despre despărțire

Poate să investești într-o mașină sau o casă?

Casă am, mulțumesc lui Dumnezeu, mașina am renunțat la una și acum am altă mașină. Am avut o problemă… de 5 ani de zile…

Cred că nu e de mine deocamdată, cred că Dumnezeu nu vrea să conduc acum, pentru că eu de abia am ieșit dintr-un dintr-o situație urâtă, care da, a fost din vina mea și acum am rămas fără permis. În urmă cu 5 ani, pentru că am fost prins. Am condus fără permis, îl aveam luat, l-am suspendat și a trebuit să ajung la eveniment și șoferul n-a putut să vină cu mine și m-am urcat la volan și a fost cam urât.
M-a prins. Și 5 ani n-am mai avut voie să conduc. Și după 5 ani de zile, adică anul trecut s-au finalizat cei 5 ani în care am putut să dau la școala de șoferi din nou, să-mi redobândesc permisul urma să iau și o mașinuță, așa să o cârpesc un pic. Pentru că după 5 ani de zile
să te urci la volan…. nu pot să-mi iau o mașină de 100.000 EUR, iau una de 10.000 la început.

Dar am avut niște surprize și din partea unor prieteni.

După ce s-a aflat în presă, de scandalul cu mașina pe care ai vrut să o iei, te-au sunat respectivii oameni? Să ajungeți la o înțelegere?
Nimic. Nu. Niciun semn. Dar avocata mea își face datoria. Nu vreau să mă răzbun sau să recuperez, cum am spus, suma de bani să o doneze unei case de copii sau unui azil de bătrâni. Am pierdut în viață multe, dar vreau să se facă dreptate. Și să scot așa un pic fața unora. Oamenii epatează de multe ori. Singurul lucru care m-a deranjat foarte mult în toată acțiunea asta nu a fost decât faptul că s-a legat foarte mult, această individă, de copilăria mea. Și-a lovit exact unde m-a durut, pentru că trebuia să discute doar strict despre această situație. Nu-și avea rost să spună ea că am fost eu orfan, că am crescut eu pe la gunoaie, că am mâncat din asta. S-a întâmplat, adică. Așa a fost să fie.
Sunt lucruri pe care mi le asum, pe care le-am spus public. Toți cei care mă cunosc, așa mă cunosc pe mine. Știu povestea mea, știu că am fost un copil foarte necăjit, care am stat mult cu viața asta și cu lumea în primul rând, și cel puțin cu lumea cântecului, ca să pot să-mi fac un loc. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dăruit și un pic de frumusețe și un pic de talent și poate așa am răzbit printre oameni și m-au primit frumos colegii mei de cântec.

Ai depășit aceste traume ale copilăriei, ai apelat la terapie?

Le-am luat cele mai bune exemple de viață pentru un om. Pe mine, lucrurile astea, îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat șansa să le trăiesc. Pentru că m-am întărit foarte mult.
Adică au făcut din mine un om puternic.
Așa cum am mai spus, cu riscul de a mă repeta, eu dacă pic mâine pot să mă descurc.

Sunt învățat să fac și foamea, nu e problemă, adică nu nebunesc.

Cum ai ajuns să faci muzică?

Muzica pentru mine… nu știu. Dumnezeu mi-a dăruit darul acesta, moștenit de la bunica mea. Ea a fost cea care mi-a insuflat dragostea pentru cântec. Bunica mea cânta foarte frumos. Cântam în casă cu ea. Și ascultându-mă si-a dat seama că eu o moștenesc pe ea și tare bucuroasă a fost.

Bunica mai trăiește acum?

Da, are 89 de ani și se bucură de mine. Cred că Dumnezeu o ține datorită mie.

Este în Germania, la o mătușă de ale mele, pentru că am dus-o de când a fost nebunia asta cu pandemia. Mi-a fost tare frică. Bine, nici acolo nu știu cât era ok, dar statea într-un loc sigur, avea grijă de ea. Am zis că vreau să protejez și mai mult, pentru că fiind în acasă, aici, în România, ea tot ieșea afară și se plimba și știa drumul, recunoștea, adică, fiind acolo nu prea cunoaște.