S-a rugat pentru cei bolnavi! Papa Francisc s-a plimbat pe străzile Romei, în plină pandemie, deși trăiește cu un singur plămân!

Papa Francisc I și-a pierdut un plămân în urma unei infecții în adolescență, însă experții medicali afirmă că aceasta nu a limitat cel mai probabil energia și acținunile pontifului. 

Un material filmat publicat de Vatican îl înfăţişează pe Papa Francisc mergând duminică, 15 martie, alături de câțiva membri ai personalului de securitate, pe Via del Corso. Strada, de obicei foarte circulată, este pustie.

Suveranul Pontif s-a rugat pentru sfârşitul pandemiei de coronavirus şi pentru cei bolnavi și familiile acestora, dar și pentru sănătatea personalului medical și a angajaților care au grijă de farmacii şi de magazinele cu alimente.

Ce nu știu însă mulți este că Papa respiră doar cu ajutorul unui singur plămân, el fiind astfel situat în categoria de risc în această situație.

Potrivit  Associated Press, plămânul i s-a extripat în adolescentă, din cauza unei infecţii. Născut fiind în decembrie 1936, este foarte posibil ca la momentul declanşării infecţiei tratamentul cu antibiotice să nu fi fost disponibil, iar – pentru a proteja pacienţii de viitoare complicaţii – doctorii vremii au decis extirparea plămânului pentru a nu permite infecţiei să se extindă.

„Este foarte probabil să fi fost o infecţie puternică, poate chiar un abces, care i-ar fi cauzat sângerări”, a declarat John Belperio, profesor doctor pneumolog de la Şcoala David Geffen din cadrul Universităţii de Medicină California, din Los Angeles (SUA). „Dacă a avut o hemoragie severă, singurul lucru pe care îl puteau face medicii este să-i îndepărteze plămânul pentru a opri sângerarea”, a adăugat Belperio.

Problema medicală a cardinalului Jorge Mario Bergoglio, care a luat de miercuri seară numele de Papa Francisc I, a fost dezbătută şi de Ronald Crystal, profesor doctor la Spitalul Presbitarian din New York. Potrivit lui Crystal, majoritatea infecţiilor bateriene nu cauzează daune atât de severe tesutului pulmonar. Totuşi, există anumite bacterii, cum ar fi stafilococul, care pot fi foarte distructive, căci „mănâncă din organele delicate”. Profesorul doctor Ronald Crystal a reconfirmat că în astfel de situaţii medicii nu au de ales decât să extirpe organul sau bucata afectată din ţesut. În cazul Papei Francisc, dată fiind perioada în care a suferit extirparea, pot fi luate în calcul cauze variate, de la pneumonie la infecţii fungice pulmonare, dar şi la tuberculoza.

O altă cauză a operaţiei cardinalului Jorge Bergoglio ar putea fi un defect din naştere care ar fi generat o anormalie la nivelul ţesutului pulmonar, dar şi o dezvoltare nefirească a vaselor de sânge care pot bloca alveolele pulmonare şi, implicit, fluxul de aer. Revista „Time” comentează că, „din fericire, plămânii sunt, de fapt, un sistem redundant, iar pierderea unuia dintre ei nu compromite în mod notabil sănătatea umană. Singura vulnerabilitate la care este expus Papa Francisc I, comparativ cu persoanele cu sistem respirator perfect funcţional, constă în riscul de complicaţii dacă se îmbolnăveşte de gripă sau de pneumonie”.

Faptul că a reuşit să trăiască fără probleme până la vârsta de 76 de ani înseamnă că operaţia de extirpare a plămânului a fost bine efectuată şi că stilul său de viaţă nu a fost alterat de consecinţele intervenţiei, a atras atenţia profesorul doctor pneumolog John Belperio. De altfel, cercetări recente arată că plămânul are o capacitate remarcabilă de a se regenera, iar unele studii de caz au demonstrat că, în cazul copiilor, organismul poate chiar să regenereze o porţiune semnificativă din ţesutul pulmonar pierdut.

Atâta timp cât Papa Francisc I îşi ia măsuri de precauţie în faţa infecţiilor, inclusiv vaccinarea anuală împotriva gripei şi a pneumoniei, nu sunt motive pentru a crede că sănătatea celui de-al 226-lea Suveran Pontif ar putea fi expusă riscurilor.