Smiley, la un pas sa isi scoata ochiul! Cat de grav s-a lovit: „Aveam siroaie de sange pe fata”

Smiley este unul dintre cei mai apreciați cântăreți din România dar și unul dintre cei mai râvniți burlaci de la noi. A început să cânte încă din copilărie, mai exact la vârsta de 10 ani.

“Se făcea „Tip Top MiniTop” atunci. Și au venit la Pitești, la Sala Sporturilor, iar eu nu cântam atunci decât la ora de muzică. Iar învățătoarea și colegii de clasă m-au desemnat pe mine. Am luat locul doi, evident, pentru că am cântat Ace of Base „All that she wants“, care atunci era în mare vogă. Am cântat-o „la rece“, că nu aveam negative, nu aveam nimic.

Și îmi aduc aminte că mama a venit în sală, fără ca eu să știu. Abia apoi mi-a zis că a apucat-o plânsul pentru că toată Sala Sporturilor era în picioare, datorită piesei care era în vogă”, ne-a povestit Smiley care în copilările le-a dat multe bătăi de cap părinților și bunicilor.

„Eram foarte energic, mă suiam pe mobilă, era să-mi scot ochiul definitiv la un an și jumătate. M-am suit pe mobila din bucătărie și am căzut cu ochiul, cu arcada, în colțul mobilei… Am fost milimetric la un pas să-mi scot ochiul. Și ai mei m-au văzut. Le-a stat inima în loc. Aveam șiroaie de sânge pe față. Ce povestesc acum din copilăria mea, sunt lucruri pe care mi le-au povestit și mie părinții, că altfel eu am amintiri vagi din copilărie.

Pe vremea comunismului era greu să crești copii decât dacă nu aveai serviciu. Și ai mei cum aveau amândoi serviciu, eu stăteam foarte mult la bunici, care stăteau chiar în Pitești. Până pe la șapte ani, mai mult pe la bunici am stat.

Aveam mulți prieteni de vârsta mea. Întotdeauna am fost înconjurat de oameni, nu am fost antisocial. De mic am fost foarte expansiv așa, am avut mulți prieteni, m-am înțeles bine cu oamenii”, mai spune Smiley.

Și asta nu e tot, atunci când avea patru ani, Smiley a fugit din fața blocului cu un prieten de joacă pentru a merge la un meci de fotbal al echipei FC Argeș.

“Bunicul meu obișnuia să mă ducă la meci, stând aproape de stadionul FC Argeș. La un meci cu Craiova nu știu de ce nu m-a luat și am rămas în fața blocului. Și era stadionul plin, se auzeau țipete, scandări și am zis: „Bă, dar ce fac eu, de ce nu mă duc la meci?“

Și am luat un prieten din fața blocului și am plecat amândoi la meci. Și aveam de trecut străzi, aveam de parcurs destul de mult, că era un cartier distanță”, mai povestește cântărețul.

Citeste si: „Smiley: “Mă văd tătic, dar e departe momentul acela””