Documentarul care a facut furori in Europa: „Romanii de niciunde”! Realitatea crunta a societatii de azi: „E, graim rumaneste, na cum sa nuuu?!”

Romani care nu stiu de limba romana si nu au auzit niciodata de Romania. Miracolul supravietuitii unei comunitati romanesti.

Romani care nu stiu de limba romana si nu au auzit niciodata de Romania. Miracolul supravietuitii unei comunitati romanesti, undeva la granita a patru tari straine,in Ucraina ce uitata de lume, la hotarele Slovaciei, Ungariei si Poloniei, se descopera aceasta „insula de vlahi”. Peste doua sute de kilometri de granita ucreaineana, mult in urma sunt lasate ultimele sate romanesti din dreapta Tisei.

Cel care a descoperit aceasta insula, in urma cu cincisprezece ani, avertizeaza pe toata lumea ca nu se vor intelege cu oamenii si ca trebuie sa vina „la pachet” cu un translator.

„O sa va fie greu, fara traducator de rusa…”

Pana si avertismentele profesorului universitar dr. Ilie Gherles, care i-a cercetat, prin anul 2002, sunt unele aprinse.

„Este foarte periculor. Aveti grija. Nici sa nu rostiti pe-acolo numele satului Poroscovo. Nimeni dintre ucrainieni n-o sa va ajute, n-o sa va indure. Ba dimpotriva, o sa aveti necazuri…”

Autoritatile ucrainiene nu-i recunosc ca si minoritate etnica, iar satenii ii numesc cand „volohi”, cand „tigani albi”. Pana in 2008, volohii din Poroscovo n-au avut niciun contact nici cu comunitatile de romani din dreapta Tisei. Zvonurile spun ca nici pana in anii 90 nu stiau ca sunt romani, pana cand nu au fost vizitati de o delegatie.

Satul este alcatuit in mare parte din copii, de aceea este supranumit si „satul copiilor”. Ce mai multi volohi au de la 5 copii in sus, pana la 10, 12, 14. Asa ca din 1600 de suflete, 1300 sunt minori.

Documentarul care a facut furori in Europa: „Romanii de niciunde”

Lectorul universitar doctor Ilie Gherhes a spus ca:” Este realmente un moment istoric. Din pacate pentru noi suntem prea constienti. Noi ne-am cam obisnuit cu oamenii astia si nu constientizam 100% momentul. Iar pentru altii sunt o curiozitate. Important este ca sa descoperi in secolul XXI inca 10 mii de frati ai tai este ceva care din punct de vedere stiintific ai spune ca aproape nu-i adevarat. Iar la randul lor, ei sa-si descopere tara in secolul xxi. Nu poate nimeni de acum sa scrie istoria partii de nord a romanismului si sa nu-i bage in seama pe volohi.”

„Suntem romani de la inceputuri, am pazit limba noastra”

Volohii de la poalele Carpatilor Padurosi traiesc la limita saraciei si vorbesc un dialect al limbii romane vechi. Surprinzator, dar si-au pastrat limba si traditiile veacurilor, fara scoala si vreo biserica in sat.
„Isi, tot rumani! Tuturinde(peste tot) ii tot zona de rumani!”, spune localnicul Vasile Lacatus.

Bizar este ca nu vor nici sa auda numele limbii pe care o vorbesc.

„E, graim rumaneste, na cum sa nuuu?!…Am pazit limba nostra…Estem volohi de la inceput, de la mosii si didu(bunici) nostri! Numa isi al fo'(numai asa a fost), n-am plecat arindinea(in alta parte).”

„Ruman ieste? Frate ieste!”

Cea mai batrana din comunitatea de volohi isi aceepta originile cand aude despre ele. E una dintre cea mai pretuite si respectate persoane din comunitate.

„Volohii rumani is. Isi s-o pomenit. Multi o vint de pa Cehuri(Cehia), eram volohi de-acolo. Mama graia cu tata rumaneste. Tata fasea linguri.”

Astazi, din toti volohii, cel mult 100 sunt gramotni(stiu sa scrie si sa citeasca). Multe case nu au nici apa curenta, fantani, lumina. Iar niciodata nu au auzit de telefoane mobile si multi dintre copii nu au auzit vreodata de ciocolata.

Urmariti aici, integral, tot documentarul ‘Romanii de niciunde’: