1 Martie. Tradiții și obiceiuri de Mărțișor. De ce se pune fir alb și roșu?

Publicat: 25 Feb. 2021, 09:39 Life

 1 Martie este prima zi de primăvară calendaristică, însă pentru români înseamnă mai mult decât atât. Ziua de 1 martie este strâns legată de tradiția oferirii de mărțișoare, un simbol străvechi prin care se celebrează schimbarea de anotimpuri și renașterea naturii.

Mărțișorul, micul obiect împodobit cu un șnur alb cu roșu este oferit persoanelor dragi, pe 1 martie, ca vestitor al primăverii. Mărțișorul a primit de-a lungul timpului semnificății diverse, de la dar aducător de noroc la simbol al renașterii naturii.

Mărţişorul, oferit în dar la data de 1 Martie a fiecărui an, reprezintă un fel de calendar simbolic, realizat dintr-un şnur bicolor, care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri: iarna şi vara, scrie Agerpres.

În general, femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, că semn al sosirii primăverii. în Moldova însă, obiceiul este că fetele să dăruiască mărțișoare băieților. Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

Semnificația firelor alb și roșu

Semnificația firelor alb și roșu ce se împletesc într-un șnur de care este prins un mic obiect este explicată și de unele legende. Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de față frumoasă și ar fi fost ținut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-și sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer și, în locurile în care zăpadă s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasă Primăvară a ieșit la marginea pădurii. Acesta a observat cum, într-o poiana, într-o tufa de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Iarna a chemat vântul și gerul să distrugă floarea și ghiocelul a înghețat. Însă Primăvara a dat la o parte zăpadă, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor. O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare făcând-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului fac trimitere la sângele roșu pe zăpadă albă.

Se spune că, în vechime, mărțișorul era confecționat din două fire răsucite de lână colorată: albă și neagră sau albă și albastră. Acesta era dăruit în prima zi din luna martie.

Unele tradiții spun că firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urcă turmă la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere, Dochia torcea firul anului primăvară, la nașterea timpului calendaristic. De aceea, mărțișorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu “funia zilelor, săptămânilor și lunilor anului, adunate într-un șnur bicolor”.

Citește și: Mesaje de 1 Martie. Cele mai frumoase urări, sms-uri și felicitări pentru femeile dragi din viața ta

De când datează tradiția Mărțișorului

Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul ţării noastre, au fost descoperite amulete asemănătoare mărţişorului, datând de circa 8.000 de ani. Acestea erau reprezentate de pietricele perforate, în culorile alb şi roşu, purtate la gât sub formă de coliere. Se pare că cele două culori ar fi fost alese deoarece roşul era asimilat sângelui, cu referire la ritualurile de sacrificiu practicate la începutul primăverii, iar albul simboliza puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Puse laolaltă, cele două exprimau dorinţa despărţirii de iarnă şi de întâmpinare a primăverii, ca simbol al revenirii la viaţă.

O altă interpretare în alegerea celor două culori ar fi că roşul simbolizează atât sângele, cât şi soarele, reprezentând viaţa, deci femeia. Iar culoarea albă, care reflectă limpezimea apelor, este specifică înţelepciunii bărbatului. Prin urmare, şnurul mărţişorului ar reprezenta împletirea armonioasă a celor două.

Cu toate că originea acestui obicei nu poate fi stabilită cu exactitate, se ştie din străbuni că prima zi a primăverii îşi are originea în credinţele şi practicile agrare din vechime,

Mărțișor – tradiții și superstiții

Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea „Sărbătorile la români”  desprea tradiția monedei de argint. Astfel, în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului. Pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii.

În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor. Copilul urma să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.

Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă „ca un fel de amuletă”.

În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare. În Transilvania, mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.

Sursa foto: Arhiva Ciao

Publicat: 25 Feb. 2021, 09:39 Life
Pe aceeași temă