Simbolul străvechi al primăverii, al începutului, al bucuriei de a trăi este Mărțișorul. De Mărțișor, vechiul se reînnoieste, iar tradițiile, obiceiurile si datinile vechi de mii de ani sunt readuse in centrul atentiei.
În mod tradițional, Mărțișorul se prinde în piept sau la mâna înainte de răsăritul soarelui, în zorii zilei. Purtat la încheietura mâinii sau în piept, șnurul în firicele de alb și roșu capătă semnificății aparte. Albul semnifica masculinitatea, rațiunea și sobrul asociat masculinității, iar roșul simbolizează feminitatea, senzualitatea, iubirea, bucuria de a trăi.
De asemenea, se spune că persoană care poartă mărțișor mai multe zile consecutiv, în perioada 1- 9 martie (în unele zone mărțișorul se poartă fie pe toată perioada lunii martie, fie până la Florii, fie până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, fie până la zărirea primului copac înflorit) va avea noroc tot timpul anului. Pentru persoană respectivă, restul anotimpurilor vor fi precum primăvară. Pline de speranța, de început, de căldură, de optimism.
Credințele românești străvechi investesc mărțișorul cu puteri deosebite. Mărțișorul este asemenea unui talisman. Poartă noroc. Apară de forțele malefice. Previne îmbolnăvirea în lunile care urmează lui martie. Ține deoparte deochiul. Protejează împotriva razelor orbitoare ale soarelui. Totodată, dacă prinzi șnurul la încheietura mâinii, ai grijă să îl închei într-un nod. Nodul este înzestrat cu funcție protectoare și, în perioada în care porți firul de mărțișor, are puterea de a ține răul departe de ține. La rândul lor, împletiturile te feresc și ele de ghinion și împrejurări nefavorabile.
În anumite zone bucovinene sau zone ale Moldovei, se mai păstrează și astăzi un obicei frumos: persoanele de sex feminin trebuie să poarte la gât, agățate de un șnur în roșu și alb, monede de aur sau de argint. În vremurile de odinioară însă, această moneda trebuia purtată timp de 12 zile după care era folosită pentru a cumpără o felie de brânză albă, dulce și frumoasă. Astfel, față care a purtat acea moneda drept mărțișor avea să fie dulce și frumoasă tot timpul anului. Totodată, tenul sau rămânea luminos și neted pentru o perioada îndelungată de timp.
Și astăzi, în anumite zone ale țării, datină spune că mamele trebuie să prindă la mâna copilului sau la gât o moneda de argint. Copilul care va purta acest mărțișor va fi precum argintul: curat și sănătos, fiind ferit de friguri totodată. Mamele care agață mărțișorul în pieptul copilului sau la încheietura mâinii trebuie să se ferească să nu fie văzute de femeile însărcinate. Ori altfel, copilul care se va naște va avea un semn pe chipul sau…
Nu doar mărțișorul este înzestrat cu capacități remarcabile. Gestul dăruirii mărțișorului este încărcat și el de sacralitate și semnificații. A dărui un mărțișor cu inima curată unei persoane la care ții cu adevărat înseamnă, conform anumitor credințe din bătrâni, să indupleci soarele să-ți dea sănătate, frumusețe, veselie, poftă de viață, iubire. În același timp, gestul bărbaților de a înmâna mărțișoare femeilor este de fapt un îndemn la armonie, uniune și bună înțelegere.
Cea mai răspândită legendă a mărțișorului spune că Soarele a coborât, într-o zi, la hora dintr-un sat, intruchipandu-se într-o fecioara frumoasă. Un zmeu a răpit tânăra fecioara și a închis-o într-o temniță. În acel moment, păsările au încetat să mai cânte, iar întreagă natură a stat în loc. Un tânăr curajos s-a hotărât într-o zi să înfrunte zmeul pentru a elibera Soarele astfel încât lucrurile să revină la normal.
După lupte ce au durat zile la rând, voinicul a câștigat lupta cu zmeul și a eliberat Soarele, readucând primăvară. Din păcate însă, rănile pe care zmeul i le-a făcut în timpul confruntării l-au doborât, sângele curgându-i șiroaie pe zăpadă albă. Sângele voinicului de pe zăpadă albă și reușită tânărului curajos sunt și astăzi celebrate prin purtarea firului alb-roșu în piept la venirea primăverii.
Sursa foto: Pinterest