VIDEO. Îți mai amintești de Ville Valo, solistul celebrei trupe HIM? Ce s-a întâmplat cu artistul, la aproape 20 de ani de la primele hituri

Ville Valo, rockstarul finlandez care făcea adolescentele de la începutul mileniului să de muzica mai tare sau să viseze pe muzica celor de la HIM, a revenit pe piața muzica în primăvara acestui an.

Ajuns la 43 de ai, Ville Valo cântă acum sub numele de „VV” şi a postat ân primăvară, trei piese noi pe contul YouTube Heartagram. Aceste single-uri apar pe EP-ul „Gothica Fennica Vol. 1”.

Cum arată acum Ville Valo? Ciao vă prezintă un video care, cu siguranță, va face doamnele să viseze la  „Right here in My Arms” sau „The Funeral of Hearts”, piese atât de cunoscute la începutul anilor 2000.

HIM s-a destrămat în 2017

Ultimul album HIM a fost „Tears on Tape” lansat în 2013, iar la 4 ani distanţă, chiar de Anul Nou povestea grupului finlandez lua sfârşit. Ulterior Ville a colaborat cu veteranii finlandezi de la Agents pentru un release de muzică folk, care nu suna deloc a love metal. A mai colaborat şi cu Apocalyptica, gotherii britanici Mission, dar şi Jeff Walker de la Carcass şi chitaristul Hanoi Rocks Andy McCoy. Valo şi-a mai continuat prietenia şi colaborarea cu doppelgangerul şi starul „Jackass” Bam Margera în diferite proiecte cinematografice şi muzicale, relatează infomusic.ro.

În februarie 2019 Valo şi chitaristul Esa Pulliainen au lansat un album numit „Ville Valo & Agents”, care a fost urmat de un scurt turneu. Piesele au fost bazate pe melodiile lăsate în urmă de legenda finlandeză Rauli „Badding” Somerjoki.

Ville Valo: „Viaţa în lumea aceasta îţi afectează percepţia de sine”

„Viaţa în lumea aceasta (n.r. de star rock) îţi afectează percepţia de sine, deoarece ridici la un rang foarte înalt personajul scenic, este parte din rock and roll să fii pus pe un piedestal, şi trebuie să te plasezi tu singur acolo, deoarece un performer trebuie să fie totul. Aşa că operezi o „despărţire” – separi „eul” tău normal, de „eul” tău scenic. În mod obişnuit, viaţa este destul de unitară – lucrurile şi acţiunile bune se împletesc cu cele rele, şi aşa mai departe, dar în rock, totul este mult mai scindat. Ai noaptea şi ziua, noaptea fiind, evident, partea rock. Reflexia ta este ca o oglindă în bucăţi, ca in „Repulsion”, filmul lui Roman Polanski.

Într-un sens, te frânge, ceea ce te face să te întrebi cine eşti, câteodată. Cu toate acestea, consider că dacă gândeşti în aceşti termeni, este ceva sănătos, pentru că faci speculaţii cu privire la toată situaţia şi încerci să te înţelegi şi să înţelegi lumea, în loc să cedezi efectiv mintal. În cel mai bun caz, nu te afectează atât de tare, dar depinde şi în ce parte a ciclului eşti – dacă eşti în turneu, compui etc. Acum că ne gândim care este următorul pas, cred că, logic, este un moment de descoperire. Încercăm să ne lămurim de ce facem ceea ce facem, ce va aduce vitorul şi cum să devenim oameni şi muzicieni mai buni. Este un moment de auto-cercetare. E complicat dar este o provocare, iar acesta este mereu un lucru bun„, spunea Ville Valo, într-un interviu, în urmă cu ceva timp în urmă.