Surpriză din partea soțului pentru Elena, concurenta care a părăsit recent “Insula de 1 milion”. „M-a așteptat cu cartofi prăjiți și șnițele și salată”

Elena Vâja a părăsit „Insula de 1 milion” după ce a abandonat lupta în favoarea Emiliei, însă a ieșit din competiție mai bogată, chiar dacă nu a câștigat miza pusă în joc, în valoare de 1 milion de lei. Experiența a schimbat-o profund și a avut parte de momente, oameni și situații pe care le va purta în suflet întreaga viață. Om simplu, cu o poveste de viață impresionantă, însă mereu dornică să se autodepășească, Elena Vâja cel mai mult s-a apropiat de Isabela, un om cu o personalitate total opusă felului său de a fi. A apreciat la Isabela „naturalețea și un firesc în exprimare și în atitudine”, de aceea a și dorit să o salveze, însă Ileana s-a oferit prima.

„A fost o chimie (n.r. între noi) care a venit de la Dumnezeu. Ne-am simțit și ne-am înțeles din prima. De multe ori nu au fost necesare cuvinte între noi. Doar ne uitam una la alta și știam ce vrem să spunem sau ce nevoi avem. Ea a vrut să îmi întoarcă gestul (n.r. de a mă salva de la eliminare), pentru că îi sunt dragă, dar nu am dorit asta pentru că luasem decizia de a pleca și, oricum, între noi două, ea avea mai multe șanse și nu am vrut să îi tăi aripile și să îi iau această șansă. Când am văzut probele și ce presupune participarea la ele am înțeles pe deplin că nu am nicio șansă de a ajunge prea departe. Nu avea rost nici să mă chinui pe mine, nici pe ceilalți. M-am simțit foarte bine și aș repeta oricând experiența, doar că din punct de vedere competițional, de la un punct încolo, nu mi-am mai dat șanse”, a adăugat Elena.”Insula de 1 milion” este un adevărat experiment social care aduce la un loc oameni cu tipologii și personalități diferite. Pentru fiecare concurent acomodarea într-una dintre tabere și convietuirea alături de necunoscuți, mai ales în condițiile dificile de pe insula este un adevărat test. Elena, un om retras în viața de zi cu zi, a reușit să stabilească legături de suflet și cu Alexa, Argentina, Micutu sau Jaguaru, însă a existat și o persoană din tabăra Sudicilor care i-a pus la încercare răbdarea.

„Doamna Angela face parte din tipologia de oameni cu care eu nu rezonez. Nu este genul meu de om și am înțeles asta din primele momente petrecute pe insula, că nu suntem compatibile, suntem că două pietre tari care ne ciocănim de fiecare dată când intrăm în contact. Era ca o piatră de încercare pentru mine, ca o provocare pentru mine, prin care Dumnezeu încerca să îmi testeze stăpânirea de sine. N-aș putea spune că este genul meu de om„, a subliniat Elena.

„Eu mi-am propus din primul moment când am ajuns acolo să nu mă las afectată de situații, tensiuni, conflicte, lipsa condițiilor și să iau ce e mai bun din experiență asta. Bagajul asta o să îl port cu mine toată viață și am vrut să mă bucur de fiecare moment. Au fost momente când am fost mai vulnerabilă, dar în proporție de 90 de sută am reușit să mă bucur. Am primit experiență asta, m-a încărcat energetic. Eram că un acumulator care a luat tot ce a fost bun și pozitiv. M-am bucurat pe deplin„, a povestit Elena plină de emoție.

„Este foarte greu să rupi orice legătură cu familia, să nu îi auzi, să nu îi vezi”

Nu a avut așteptări nici de la ea, nici de la cei din jur, însă au existat câteva momente în care oamenii au surprins-o în mod neplăcut.

„Faza cu Sorin cu ascunsul mâncării în nisip. Faptul că și-a însușit 75 la sută din cantitate a fost o chestie pe care nu am înțeles-o. Eu am considerat că proviziile alea sunt per camp. Era o regulă nescrisă a umanității. Eu n-aș fi putut să fac chestia asta, indiferent de conflicte și de tensiuni. Au mai fost niște chestii pe care eu nu le-am înțeles, cum a fost cea cu Ileana. N-am înțeles de ce a spus că eu i-am făcut o promisiune că dacă ea o salvează pe Isabela eu îl salvez pe Sorin. Nu a existat așa ceva”, a precizat Elena.

Cel mai greu i-a fost, însă, să stea fără familie. Dorul pentru familie o „topea pe interior”, mai ales că în perioada în care s-a aflat pe insula a fost și aniversarea căsătoriei.

 „Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns acasă a fost să îmi strâng familia în brațe. Mi-a fost așa de dor de ei! Doamne! Eu nu am fost niciodată plecată atâta timp de acasă. Este foarte greu să rupi orice legătură cu familia, să nu îi auzi, să nu îi vezi. Este ceva cumplit. Pur și simplu ești dezrădăcinat. Acasă când am ajuns, m-a așteptat soțul cu ce știa că îmi place mai mult; cartofi prăjiți și șnițele și salată „, a adăugat Elena Vâja.