Scandalul in judo continua la Cluj. Un antrenor face acuzatii grave la adresa lui Florin Bercean

Acum scandalul in judo continua la Cluj. Dupa ce Catalina Rob Ditan sustine ca a fost batuta de staff-ul tehnic, un antrenor rupe tacerea. Este vorba de Zeno Oana, in varsta de 45 de ani. Acesta e stabilit in Elvetia de cativa ani si a decis sa apere sportivii abuzati din lotul olimpic de la Cluj.

Zeno Oana a descris un episod de furie al antrenorului Florin Bercean. Barbatul si-ar fi iesit din minti in fata lotului. Zeno Oana sustine ca tot stafful acuzat ar trebui trimis in instanta, in fata judecatorilor, citeaza gsp.ro. Pana in prezent, sapte persoane au rupt tacerea si au vorbit despre abuzurile din lotul de judo. Agresorii numiti de victime sunt Florin Bercean, Gianina Andreica și Ana Maria Mititelu.

„Sincer, am fost îndoit un pic la începutul dezvăluirilor, dar acum cred că e foarte mult adevăr în declarațiile fetelor. N-au cum să mintă atâtea persoane, din colțuri diferite ale țării. Adică nu stau împreună, să bănuiești că se împing de la spate una pe alta. Știu însă că între ei, la lot, sunt convinși că toate sportivele care au vorbit au fost plătite de ziariști cu scopul unui scandal menit să-l izgonească pe Bercean și să se ajungă la desființarea centrului de la Cluj. Nu asta e ideea.

Să ne gândim ce se întâmpla prin 2012-2014. A fost Olimpiada de la Londra, Dumitru și Căprioriu au ieșit vicecampioane, Bercean ajunsese din nou în finale cu fetele după Jocurile din 2008 și era în al nouălea cer. Cine ar fi ascultat atunci niște fetițe de 13-14 ani? E vârsta la care sunt ușor de manipulat și de intimidat, se feresc poate să discute cu părinții de teamă, au probleme hormonale, își descoperă corpul, trăiesc emoții noi. Acum au atins maturitatea, 18-20 de ani, au realizat ce li s-a întâmplat și pot povesti propriile experiențe. E un fenomen psihologic normal.

Venisem în România, mă antrenam și eu în aceeași sală cu lotul și, la un moment dat, s-a declanșat iadul. Bercean era și cu junioarele, și cu senioarele, Chițu, Căprioriu, Ungureanu, Pop, și dintr-odată a început să țipe, să urle, să înjure foarte urât de la un capăt la altul al șirului de saltele. Pur și simplu, am crezut că și-a pierdut mințile. Am rămas fără cuvinte. Am întrebat pe cineva ce se petrece. Și mi-a zis «Da, mai e nevoie și de așa ceva, altfel nu ascultă!». M-a șocat momentul, mai ales că erau acolo și copii de 10-11 ani, ai căror părinți asistau impasibili de pe margine. Pentru mine e inacceptabilă o asemenea atitudine.