Medic de la „Marius Nasta”, despre pacientul cu acinetobacter care a murit: „A venit ca să moară la noi și ca să ne poată arăta cu degetul”

Un medic de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucuresti, unde au murit trei oameni, sustine ca pacientii ‘n-au murit de acinetobacter neapărat’. Declaratia a fost facuta într-o conferință de presă de șeful Secției de Chirurgie Toracică a spitalului, profesorul Ioan Cordoș.

Conducerea spitalului a recunoscut, inainte acestei declaratii, prezenta infectiei cu acinetobacter. Conducerea a admis faptul ca pacientii decedati erau infectati. Sectia de Anestezie Terapie Intensiva si blocul operator au fost inchise din cauza prezentei acinetobacterului.

Medic de la „Marius Nasta”, despre pacientul cu acinetobacter

„El a venit aici ca să moară la noi și ca să ne poată arăta cu degetul pentru acest acinetobacter pe care l-au adus ei. Acest acinetobacter, nimeni nu a spus până acum, a fost trimis de la Balș, cu un pacient infectat – la noi a venit cu insuficiență respiratorie să fie tratat”, mai sustine acelasi medic sus mentionat.

Se pare ca medicii din Romania au o vesta de salvare. Ei pot ascunde aceste cazuri si apara spitalele care ucid oameni. „O condiție principală pentru ca o infecție nosocomială să poată fi raportată este ca fiecărui pacient să i se ia probe bacteriologice la internare, condiție care este „puțin respectată în spitalele din România”, a explicat, pentru HotNews.ro, medicul Dan Grigorescu, șeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov.

Medicii de la Marius Nasta dau vina pe pacienti

„Se discută doar despre supra-infecția acinetobacter și nu se discută și despre boala de fond a acestor pacienți. Un pacient care are accident vascular cerebral, dacă va muri, va muri din cauza accidentului vascular cerebral care merge prost. Ceilalți pacienți au fost cu limfom, cu fibroză tumorală, la care trebuie doar un bobârnac ca să decedeze. Deci astea sunt bolile, ei n-au murit de acinetobacter neapărat, pentru că populația asta o să înțeleagă – că aici este acinetobacterul care umblă prin copaci și sare în cârca pacienților. Nu, la noi vin pacienți foarte gravi. Iar acest acinetobacter, nimeni nu a spus până acum, a fost trimis de la Balș, cu un pacient infectat – la noi a venit cu insuficiență respiratorie să fie tratat, pentru că la noi este cel mai bun centru de tratament pentru insuficiență respiratorie. Asta n-a înțeles lumea. Lumea a înțeles că este acinetobacter. Ce acinetobacter, fraților? Știți ce este ăla? Să explicăm că pacienții vin cu boli grave, peste care… De ce nu punem punctul pe Y? Deci el a venit aici ca să moară la noi și ca să ne poată arăta cu degetul pentru acest acinetobacter pe care l-au adus ei”, sustine medicul Ioan Cordoș, șeful Secției de Chirurgie Toracică a Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.

Medicul Dan Grigorescu a vorbit și despre importanța întocmirii și actualizării permanente a unei „hărți bacteriologice” a spitalului. „În mod normal, în orice spital ar trebui să existe ceea ce eu numesc ‘o hartă bacteriologică’ a spitalului. De ce? Pentru că sunt zone în spital care nu sunt atât de expuse infecțiilor (un exemplu ar fi, să zicem, reumatologia, pentru că, prin natura patologiei, acolo nu sunt internați bolnavi cu infecții), spre deosebire de altele, cum ar fi, de pildă, Terapia Intensivă (unde sunt internați pacienți gravi, cu imunitate scăzută, cu stări septice sau terminale), unde se consideră, nu doar în România, ci peste tot în lume, că sunt cele mai multe infecții nosocomiale.”

Dan Grigorescu spune că „din câte cunosc eu, efortul de a contribui permanent la realizarea unei hărți bacteriologice a spitalului nu este un criteriu în contractul de management al șefilor de secție. În străinătate eu știu că se face asta.”

„Sunt trei persoane care au decedat. S-au recoltat probe pentru acinetobacter de la șase pacienți. Dintre aceștia, trei au decedat, iar o pacientă de 71 de ani, cu accident cerebral vascular, este în stare foarte gravă. De la toți șase s-au recoltat probe pentru a vedea dacă sunt sau nu contaminați. Nu avem încă rezultatele de la Cantacuzino”, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, managerul spitalului, Beatrice Mahler.

Afla mai multe detalii pe hotnews.ro!