Mărturia unui medic român întors din Italia: ”COVID-19 nu ţine cont de vârstă, şi se poate întâmpla oricui, oricât de tânăr ai fi. Nu poti să-ţi dai seama cum evoluează boala”
Mărturia unui medic român întors din Italia. Un medic român care a fost în Italia în această perioadă pentru a da o mână de ajutor cadrelor italiene în contextul pandemiei de coronavirus a mărturisit prin ce a trecut.
Este vorba despre medicul Ema Pascal, care a povestit că experiența pe care a avut-o în Italia a fost una de bun augur, căci a găsit acolo oameni foarte implicați în munca lor, înțelegere și o bună comunicare. Odată ce a ajuns în România, cadrul medical a intrat în izolare timp de 14 zile, în Reșița, acolo unde stă. Ea este medic la secția ATI a Spitalului Județean din Reșița, și după două săptămâni se va întoarce la muncă, arată Adevărul.
„Am stat cu vreo trei, patru zile în plus faţă de termenul iniţial, de două săptămâni. Aş putea spune că a fost o experienţă unică, pozitivă din care am avut de învăţat, inclusiv în terapie intensivă şi în medicina de vârf pe care italienii o practică. Pot să spun că am făcut faţă cu bine cerinţelor, toţi medicii din România. Ei sunt foarte foarte bine organizaţi, diferit faţă de ce am văzut eu la Reşiţa şi Timişoara.
De exemplu, au saloanele foarte bine organizate, pereţii sunt din sticlă şi pacienţii pot fi monitorizati şi din afară, fără sa stai in salon. Toate circuitele sunt foarte bine gândite. Medicii, chiar dacă pacientul este comatos, explică toate procedurile, pentru că ei aşa consideră că este uman. A existat un pacient care, la un moment dat a devenit depresiv, şi s-a adus chiar un televizor care să-i ridice moralul. Au un psiholog care stă mereu de vorbă cu pacienţii”, spune medicul bănăţean.
Mărturia unui medic român întors din Italia: ”La spital erau foarte bine organizaţi, aveau pe lângă terapie intensivă o secţie de pneumologie, un fel de terapie subacută”
„Aparţinatorii nu au voi să vină în spital, dar în fiecare zi, la o anumită oră, medicii îi sună pe aparţinători. Le explică, stau de vorbă şi le oferă oarecum şi un sprijin psihologic şi aparţinătorilor”, spune Ema, potrivit sursei citate.
„Noi lucram în Merate, în ture de 12 ore pe zi, incluzând şi ture de noapte. La spital erau foarte bine organizaţi, aveau pe lângă terapie intensivă o secţie de pneumologie, un fel de terapie subacută, unde pacienţii cu COVID-19 erau internaţi şi dacă se agravau erau aduşi pe terapie intensivă. Acolo erau foarte bine monitorizaţi de kinetoterapeuţi specializaţi şi mulţi pacienţi se vindecau acolo şi nu mai ajungeau pe terapie intensivă. Kinetoterapeuţii erau foarte bine pregătiţi, era o colaborarea extraordinară între ei şi medicii şi îi ajutau foarte mult pe pacienţi.
Pe terapie intensivă, majoritatea bolnavilor erau erau între 65-70 de ani, dar la pneumologie erau si tineri. COVID-19 nu ţine cont de vârstă, şi se poate întâmpla oricui, oricât de tânăr ai fi. Nu poti să-ţi dai seama cum evoluează boala. Corpul poate să se lupte cu virusul sau nu. Este adevărat că la pacienţii mai în vârstă şi la cei care au patologie asociată este mai gravă”, a mai spus ea.