Jupâneasa Kera Calița, vizată de un dosar de evaziune fiscală! Ce s-a întâmplat în această dimineață în Capitală

Vestea dimineții: jupâneasa Kera Calița este vizată într-un dosar de evaziune fiscală, după ce în această dimineață au avut loc mai multe percheziții în Capitală.

Kera Calița, pe numele său real Aurelia Nicolau, care este patroana unui restaurant din Capitală, este vizată într-un dosar de evaziune fiscală. În această dimineață, oamenii legii au făcut percheziții în București, arată g4media.ro.

În această dimineață, oamenii legii fac 30 de percheziții domiciliare în dosare privind săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare a banilor. Serviciul de Investigare a Criminalității Economie a Sectorului 2 Poliție pune în executare 22 de mandate de percheziție la domiciliu în București, Prahova, Ilfov și Bacău. Au pus în executare și 26 de mandate de de aducere într-un dosar privind săvârşirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare a banilor în domeniile achizițiilor de produse textile și a legumelor și fructelor. Prejudiciul este de peste 3 milioane de lei.

Jupâneasa Kera Calița stă la… conac!

Aurelia Nicolau alias Kera Calița, a oprit timpul în loc cu locuința pe care o are. În conacul ei din Capitală a reușit să strângă multe obiecte de-a lungul anilor care, spunea ea la un moment dat, sunt precum o ”comoară” în casa sa. Este cunoscută drept cea mai mare jupâneasă din zona românească datorită obiectelor strânse de-a lungul anilor în conac. Are multe obiecte vintage, de bun gust, și le-a arătat telespectatorilor de multe ori în emisiuni TV unde trăiește.

Cum a reușit să facă bani din „Bucureștiul de altă dată”

Potrivit life.ro, Kera Calița s-a născut în Lehliu Gară, Călărași. Bunicii ei, și după mamă și după tată sunt de pe malurile Borcei. În trecut, ea era bibliotecară la biblioteca Mihail Sadoveanu de la Piața Amzei. Jupâneasa s-a mutat în Capitală când era în clasa a zecea, după ce mama ei s-a recăsătorit.

Iubește cărțile, să citească, îi place să se plimbe prin Parcul Carol, iar când era mică venea în vizită la București și mergea cu barca, se plimba cu tramvaiul și mergea la Muzeul Antipa. I-a plăcut din prima clipă orașul! Chiar ea a povestit cum a intrat în posesia restaurantului din București, făcând referire și la soț.

”Evident, el avea o viziune și datorită specificului serviciului și mi-a spus că se vor schimba lucrurile încă de dinainte de Revoluție. Din poveștile rudelor mele, știam că la o cârciumă se întâmpla totul: dacă vrei să cumperi o casă, te duci la o cârciumă și afli, dacă vrei să vinzi ceva, dacă vrei să faci o înțelegere, să te vezi cu cineva, dacă vrei să botezi, să cununi sau să te împaci cu cineva, te duci la o cârciumă. Atâtea povești roiau în jurul meu cu acest cuvânt, încât mi-am dorit o cârciumă.

Drumul meu trecea pe aici, pe Calea Rahovei, în drum spre mănăstirea Radu Vodă. Pe locul acesta unde este acum restaurantul era un maidan cu oțetari. Alături era o bodegă de pe vremea lui Ceaușescu unde trona „madam Getuța” care-și trăgea un picior. Madam Getuța era angajată aici, și mi-a spus în taină că domnul Oprea, bucătarul lui Ceaușescu care avea birtul, îl vinde.

Dar nu era proprietatea lui, era o locație de gestiune. Mi-a plăcut ideea, am vorbit cu soțul meu și el a spus: „Da. Și pentru început aducem vinuri de la rudele mele de la Jariștea”. Cu bani împrumutați de la doamna Nițulescu și de la bancă, am cumpărat butoaie mari, un microbuz și am preluat locația de gestiune. Dar de ce am cumpărat?

Eu când am văzut cârciumioara de alături unde nu erau nici măcar mese și scaune, am tras cu ochiul la maidanul cu oțetari și mi-am amintit de conu Iancu Caragiale. Am visat atunci cum ar arăta grădina de vară cu scaune de „fer forge”, cu pietre mărgăritar pe jos, cu sifoane (și acum cred că am vreo 100 de sifoane). Așa că am luat cârciumioara și vindeam vin vărsat și răchie pentru acasă”.

Sursă foto: capturi video Youtube