Ea este mama cu 1.400 de copii! Are 282 de gineri, 49 de nore si sute de nepoti. Afla povestea ei VIDEO

Aceasta femeie care si-a dorit sa devina mama a reusit sa mai bifeze inca un titlu. Cel de eroina! Femeia care toata viata a avut un suflet bun a devenit mama a 1.400 de copii pe care i-a adoptat. Acum, a ajuns sa aiba o familie numeroasa prin casatoriile acestora.

Sindhutai Sapkal este un om cu suflet mare. Aceasta a adoptat 1.400 de copii orfani sau abandonati de parintii lor. In orasul Pune, Maharashtra, este cunoscuta ca Mama orfanilor. Femeia de 68 de ani le-a acordat copiilor o familie de care aveau nevoie, iubire si sprijin.

„Eu sunt mama celor care nu au pe nimeni. Ii iau la mine acasa, le ofer un camin, sprijin si toata dragostea de care au nevoie. Ii cresc pe drumul cel bun. In asta consta fericirea mea”, a marturisit Sindhutai Sapkal pentru barcroft.tv.

Multi dintre copiii pe care aceasta i-a infiat au devenit doctori, avocati sau academicieni. Femeia care este strigata ‘mama’de absolut toti copiii pe care i-a infiat pastreaza legatura cu absolut toti cei 1.400 de copii.

Sindhutai Sapkal a avut o viata grea in copilarie, lucru care a dus la faptele sale. Toata viata i-a ajutat pe cei dezavantajati. La varsta de 9 ani, femeia a fost obligata sa renunte la educatie. La varsta de 10 ani, a fost casatorita cu un baiat de 20 de ani.

La varsta de 10 ani, cand alte fete se jucau cu papusile, Sindhutai Sapkal avea responsabilitatea unei gospodarii intregi. Atunci a inceput sa ii ajute pe altii. A fost prima care s-a opus celor care exploatau femeile de catre patroni si fermieri. Dar gesturile sale ii faceau probleme cu familia sa.

Cand avea 20 de ani si era insarcinata in 9 luni cu fiica sa, Sindhutai Sapkal a fost data afara din casa de sotul ei. Nu a primit ajutor din partea nimanui si s-a stabilit intr-un grajd de vaci unde si-a adus pe lume fiica, pe Mamata.

„Am nascut-o pe Mamata intr-un grajd de vaci. I-am taiat cordonul ombilical cu doua pietre pe care le-am gasit acolo. Am fost apoi la rudele mele, la mama, si nu m-a primit nimeni. Nu m-au ajutat. M-au dat afara”, isi aminteste Sindhutai Sapkal.

Pentru a se intretine, a inceput sa cerseasca mancare. A mers la gara unde canta pentru ca cei care o aud sa ii dea mancare. Atunci a observat ca mai sunt altii ca ea, care nu aveau pe nimeni in viata sa ii ajute si care se chinuiau pentru un colt de paine. Se chinuiau sa traiasca.

„Identitatea mea a fost cea a unei femei care cerseste in tren. Ma luptam cu greutati zilnic. Cantam, primeam mancare. Foamea imi dadea batai de cap si mie, si celorlalti. Asa am inceput sa o impart cu ei si ei nu au mai plecat de langa mine. Asa a inceput sa creasca familia mea. S-a intamplat fara sa stiu”, a spus Sindhutai Sapkal.

Dar greutatile au coplesit-o la un moment dat si femeia a vrut sa isi ia viata: „Intr-o zi eram la gara si am decis sa mor. Am mancat pana cand m-am saturat pentru ca nu am vrut sa mor flamanda. Ce a mai ramas am legat-o de haine, am lipit copilul de trupul meu si m-am pregatit. Am facut cativa pasi catre sine si apoi am auzit un cersetor plangand.

Avea dureri si zicea ‘Éu nu am pe nimeni, sunt bolnav si o sa mor, te rog da-mi putina apa inainte sa mor’. L-am auzit si mi-am zis ca, daca tot o sa mor, macar sa fac o fapta buna inainte si sa ii dau omului putina apa. M-am dus la el si mi-am dat seama ca are febra. I-am dat mancarea pe care o mai aveam si i-am dat apa. Mi-a strans mainile de fericire! Atunci mi-am dat seama ca trebuie sa invat sa traiesc pentru altii. Asta mi-am zis.”

Initial, Sindhutai Sapkal hranea cersetorii si copiii nedoriti din mancarea ei pentru care cersea in tren. Apoi a inceput sa tina discursuri pentru a primi donatii ca sa isi creasca familia care crestea pe zi ce trece. Cu ajutorul fiicei Mamata si a primului copil pe care l-a infiat, Deepak, Sindhutai Sapkal conduce patru orfelinate. Este in continuare sustinuta de familia ei care creste si acum.

„Am fost crescuta cu convingerea ca legaturile de sange nu conteaza atat de mult. Pentru mine, o casa este ce am vazut la mama care a luat oameni nevoiasi. Cand am crescut si am inceput sa inteleg familiile prietenilor mei, am inteles ca acasa inseamna parinti, frati si alte rude. Imi vedeam mama si satisfactia pe care ea o avea de la stilul ei de viata. Determinarea ei m-a influentat direct. Am absolvit Psihologia si am facut un master in Munca sociala. Dupa ce mi-am terminat studiile, am inceput sa lucrez cu mama”, spune Mamata, acum in varsta de 42 de ani.

Vinay are 26 de ani si ii este recunoscator mamei sale. Acesta cersea si el la gara pana cand a intalnit-o: „Sunt multi copii care recurg la crime, care isi irosesc viata. Am terminat facultatea de Drept si m-am casatorit. Familia pe care o am azi e binecuvantata de mama. Am devenit ceea ce sunt azi si chiar mai mult datorita mamei. Daca nu era ea alaturi de mine, azi eram un mare zero.

Nu e vorba doar de mine, mama a crescut mii ca mine. Pe toti i-a iubit si ingrijit, eu nu sunt singurul. Au fost multi copii pe care i-a gasit la gara, in tomberoane sau pe strada, tarati de maidanezi. Ii aducea acasa si ii ingrijea. La noi, toti primesc dragostea de care au nevoie, cea a unei mamei, a unei surori sau a unui frate.”

Femeia care are 4 orfelinate spune ca nu da copiii spre adoptie, dar nici nu ii alunga in momentul in care acestia implinesc 18 ani. „Eu nu ii alung, chiar ii ajut sa se casatoreasca, sa se stabileasca. Guvernul spune ca, odata ce un copil a implinit 18 ani, trebuie sa plece din orfelinat. Dar asta nu inseamna ca sunt intelepti. Este varsta la care au nevoie de mai mult sprijin si mai multa iubire. Atunci trebuie sa afle despre pericolele vietii. Eu le dau intelepciune”, a spus Sindhutai Sapkal.

Femeia a castigat 750 de premii, inclusiv de pace sau nationale pentru munca pe care o depune in folosul comunitatii. A primit si un doctorat onorar. Viata si munca ei au inspirat un film numit ‘Eu sunt Sindhutai Sapkal’. In prezent, femeia calatoreste si tine discursuri pentru a obtine donatii. Cateodata, cand merge in diverse orase, se mai intoarce cu cate 2-3 copii orfani.

„Dupa ce imi termin discursul, seful satului imi zice ca are un copil orfan si care nu mai are pe nimeni in sat. Asa ca il iau cu mine. Seful satului imi da un act prin care imi da mie custodia. Apoi copilul este al meu. Eu sunt mama lui”, a spus Sindhutai Sapkal.

Femeia este si o iubitoare de animale. Aceasta are un adapost pentru vacile bolnave, abandonate sau nedorite sunt ingrijite. Aceasta are 175 de cornute pe care le considera parte din familia ei.