Cum se fac mucenicii. Tradiții și obiceiuri de Sfinții 40 de Mucenici

Pe data de 9 martie, creștinii îi prăznuiesc pe cei 40 de Sfinți Mucenici din Sevastia, care au fost uciși pentru credința lor, după ce au refuzat să se închine zeilor. De aceea, ei au fost duşi legaţi la un lac, în vreme de iarnă, şi au fost lăsaţi să îngheţe în mijlocul apei, informează Agerpres.

În calendarul popular, 9 martie este şi Ziua de Mucenici sau Ziua de Măcinici. Sărbătoarea creştină se suprapune peste începutul de An Agrar, sărbătorit la hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele friguroase ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor, notează site-ul www.crestinortodox.ro.

În credinţa populara, în această zi se încheie zilele Babei Dochia, care simbolizează anul vechi. Data de 9 martie marchează hotarul între anotimpul friguros şi cel călduros.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții 40 de Mucenici

În toate zonele etnografice ale României se păstrează datina ca de 9 martie să se pregătească copturi specifice. Acestea se numesc Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi şi, cel mai adesea, Mucenici. Acestea se prepară în amintirea celor 40 de mucenici din Sevastia. Gospodinele din Moldova pregătesc colaci, copţi sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă.

În Dobrogea şi în Muntenia, mucenicii, de dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8, nu sunt copţi, ci fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând astfel lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. Mucenicii sunt consumaţi după ce au fost duşi la biserică pentru a fi binecuvântaţi.

De asemenea, potrivit tradiţiei populare, un alt obicei este acela de a consuma 40 sau 44 de pahare de vin. Tot în această zi, sunt aprinse focurile de Măcinici în curţi şi grădini, în faţa caselor şi pe câmp. De asemenea, sunt purificaţi oamenii şi animalele prin stropirea cu apă sfinţită. Tot în această zi se fac observaţii şi previziuni meteorologice, este scoasă mierea de albine din stupi sau sunt tăiate primele corzi de viţă-de-vie, notează Ion Ghinoiu, în volumul „Sărbători şi obiceiuri româneşti″.

în Ziua de Măcinici se deschid mormintele şi porţile Raiului

Se spune că în Ziua de Măcinici se deschid mormintele şi porţilor Raiului. Se spune că sufletele morţilor revin printre cei vii, aceştia fiind aşteptaţi cu scaune şi cu mese întinse la focurile de Măcinici. Pe lângă măcinici, se obişnuia ca în această zi să se împartă şi fasole sleită, nuci, poame şi alune. În satele bucovinene se făceau praznice, la care se împărţeau câte un colăcel, lumină aprinsă şi un pahar cu băutură.

Pentru a marca începutul noului an agrar, în această zi se scotea plugul la arat, în mod festiv, moment ce deschidea, totodată, şi ciclul sărbătorilor de primăvară.

Cum se prepară cei mai buni mucenici munteneşti

Ingrediente:

1 kg de făină
500 ml apă călduţă
1 linguriţă rasă de sare

Pentru sirop:

1,5 l apă rece
150 g zahăr
2-3 linguri de miere
coaja rasă de la o lămâie sau de la o portocală
2 pliculeţe zahăr vanilat
1 esenţă rom
1 linguriţă scorţişoară
250 g miez de nucă

Mod de preparare:

Făina se cerne grămăjoară pe blatul de lucru sau într-un castron larg. În mijloc se face o gropiţă în care se pune apă cu sare. Se frământă uşor cu mâna până devine un aluat moale, elastic, nelipicios.

Aluatul se lasă 5-10 minute să se odihnească. Se rup apoi din el bucăţi mici care se rulează între blat şi podul palmelor până se obţin rulouri de aprox. 0,5 cm grosime sau chiar mai subţiri. Din rulouri se formează un ineluş, încolăcind aluatul pe deget şi rupându-l, se presează uşor capetele unul de altul, cât să se lipească, se încolăcesc în formă de 8 şi se presează uşor la mijloc. Se pot lăsa şi ineluşe, după preferinţă, notează realitatea.net

Mucenicii obţinuţi se pun la uscat pe o coală de hârtie tapetată cu puţină făină şi se lasă 1-2 h, întorcându-se din când în când de pe o parte pe alta.

Între timp, miezul de nucă se întinde într-o tavă de copt tapetată cu hârtie de copt şi se prăjeşte la cuptor 5 minute, la foc mic. Când s-a rumenit, nuca se scoate din cuptor şi se lasă la răcit, apoi se sfărâmă uşor cu o cană sau cu sucitorul.

După ce s-au uscat mucenicii, se ia o oală adâncă, se pun apa, zahărul, zahărul vanilat şi un praf de sare şi se pune totul la fiert. Când dă în clocot, se adaugă mucenicii şi se lasă la fiert până se înmoaie, aprox. 1 h. În timpul fierberii, se amestecă uşor cu o lingură de lemn, ca să nu se lipească unii de alţii. Când sunt aproape gata, se adaugă mierea, esenţa de rom şi nuca şi se mai lasă la fiert 5-10 minute.

Mucenicii se servesc calzi sau reci, după preferinţă, cu un praf de scorţişoară.

Mucenicii moldovenești cu gust de cozonac

În Moldova, aceștia se numesc sfințișori și tradiția spune că femeile trebuie să facă 40 de astfel de colaci. Mucenicii au forma cifrei 8 și simbolizează infinitul. Aluatul din care sunt făcuți este asemănător celui de cozonac, iar mucenicii sunt pufoși, însiropați și extrem de aromați.

Rețetă de mucenici moldovenești

Ingrediente aluat:

600 g făină
1 ou
25 g drojdie
coaja rasă de la o lămâie
30 g unt
1 linguriță zahăr
jumătate de linguriță de sare
300 ml lapte

Ingrediente sirop:

1 cană de zahăr
1 cană de miere
2 căni de apă
esență de vanilie
250 g nucă măcinată

Mod de preparare:

Se prepară maiaua din drojdie, zahăr și o linguriță de făină. O lăsați 10 minute, după care o amestecați cu restul ingredientelor pentru aluat. Compoziția rezultată trebuie frământată foarte bine, exact ca la cozonac. După aceea, o lăsați să crească într-un loc călduț. Împărțiți aluatul în bucăți egale, pe care începeți să le modelați în forma cifrei 8. Mucenicii astfel obținuți se coc la cuptor, timp de 20-30 de minute.

Până se coc sfințișorii, puteți pregăti siropul. Apa se fierbe împreună cu zahărul pentru câteva minute. După ce se răcește un pic, se adaugă mierea și esența de vanilie. Mucenicii scoși din cuptor trebuie lăsați să se răcească puțin, după care îi înmuiați cât mai bine în sirop. La final, îi ungeți cu miere pe deasupra și presărați nucă măcinată.

Sursa foto: Pinterest