„Cu drag, Mărie” – Meda Topirceanu aduce pe scenă un omagiu vibrant Mariei Tănase: „Nu am vrut un concert, ci o scrisoare de dragoste către sufletul românesc”

La 14 ani după ce a visat prima oară acest proiect, mezzosoprana Meda Topirceanu pornește într-un turneu dedicat inegalabilei Maria Tănase. „Cu drag, MT” nu este doar un concert, ci o punte între generații, o reîntoarcere la rădăcini și o declarație de iubire pentru autenticitatea folclorului românesc. Alături de Cvartetul M.T. și de maestrul Ioan Dobrinescu, artista reinterpretează cântecele care au făcut istorie, într-o versiune contemporană, menită să reaprindă dorul de România adevărată.

Meda, cum s-a născut ideea acestui proiect? Ce te-a determinat să pornești într-un turneu dedicat Mariei Tănase și de ce tocmai acum?
Ideea acestui proiect s-a născut în urmă cu 14 ani. A fost ca un gând care m-a străfulgerat și am simțit că trebuie realizat acest concert, pentru a readuce pe scenă parfumul folclorului interbelic. Am crescut cu muzica Mariei Tănase; bunica mea cânta muzică folclorică și a studiat cu Maria Lătărețu, care a fost o bună prietenă a Mariei Tănase. Cumva, toată această poveste m-a împins să creez acest concert.

De ce se întâmplă tocmai acum? Ei bine, din păcate, cultura românească trece printr-o perioadă cutremurătoare și avem nevoie, mai mult ca oricând, ca sufletul românesc și cultura noastră să prindă amploare, nu să decadă. Cred cu tărie că acesta este cel mai potrivit moment pentru un astfel de concert, care ne readuce la rădăcini, la esența poporului român.

Titlul spectacolului, „Cu drag, MT”, sună ca o scrisoare. Dacă ar fi să i-o trimiți chiar Mariei Tănase, ce i-ai spune în primul rând?
Mărie, poporul tău, căruia i-ai lăsat moștenire toate cântecele tale, nu te-a uitat și te iubește mai mult ca oricând. Și cred că vei simți toată iubirea pe care ți-o purtăm prin cântecele pe care le vom interpreta pe scenă, cu respect și dor. Da, asta i-aș spune.

În descriere, spui că nu este doar un concert comemorativ, ci „o scrisoare poetică de dragoste”. Cum se traduce acest concept pe scenă?
Toate piesele sunt reorchestrate de Maestrul Ioan Dobrinescu. Ce înseamnă „reorchestrat”? Înseamnă că am luat toate piesele ei și le reinterpretăm. Nu le copiem, ci le cântăm ei, ca un omagiu. Toată muzica pe care ea a dus-o pe scenele lumii — pentru că, da, Maria Tănase a cântat la New York, la Paris și la Istanbul — noi o readucem acum, prin propriile noastre interpretări.

Alături de artiștii Cvartetului M.T. și de Maestrul Dobrinescu, redăm muzica ei cu un aer contemporan, mai actual, prin care dorim să arătăm publicului — și totodată ei — că ceea ce a creat nu a fost uitat și că din moștenirea ei se poate naște ceva uimitor.

Cum ai ales repertoriul? Există piese care ți-au fost mai aproape de suflet sau melodii redescoperite pe care ți-ai dorit neapărat să le readuci la viață?

Repertoriul a fost ales, bineînțeles, în funcție de piesele pe care le-am simțit cel mai aproape de mine și cu care am rezonat cel mai puternic. Desigur, vom asculta „Ciuleandra”, „Bun îi vinul ghiurghiuliu” și multe, multe alte cântece îndrăgite.

Am redescoperit, de fapt, două piese care mi-au devenit foarte dragi. Le știam, desigur, din repertoriul Mariei Tănase, dar le-am simțit acum într-un mod cu totul diferit. Este vorba despre „Asta noapte te-am visat” și „Of, dor, dor” — două melodii profunde, cu o încărcătură emoțională și simbolică deosebită.

Îmi place enorm faptul că muzica Mariei Tănase — și, în general, folclorul românesc — spune povești. Este esențial ca povestea pe care o transmiți să o trăiești cu adevărat, iar atunci când o cânți, să exprimi emoția pură a acelei povești. Fiecare cântec are propria identitate, propriile rădăcini. Și, într-adevăr, fiecare piesă din repertoriul Mariei Tănase este o poveste în sine.

Turneul reunește artiști valoroși în Cvartetul M.T. — cum s-a născut această colaborare și ce aduce nou combinația dintre vocea ta și universul muzicii de cameră?
Am bucuria imensă de a cânta, în acest turneu, alături de artiști extraordinari.

În ceea ce privește membrii Cvartetului M.T., sunt profund recunoscătoare și fericită să colaborez cu muzicieni profesioniști de cel mai înalt nivel — oameni care simt cu adevărat muzica și înțeleg că folclorul românesc este mai mult decât un gen muzical: este expresia rădăcinii și a spiritului poporului român.

Mi-a fost foarte ușor să integrez folclorul în muzica cultă, dintr-un motiv simplu: toată muzica, oriunde în lume, își are originea în folclor. Primii care au cântat au fost țăranii — oamenii simpli, cei care lucrau pe câmp. Apoi, treptat, muzica a evoluat și a dobândit o formă mai rafinată, mai nobilă.
Ceea ce vreau să spun este că a introduce folclorul în universul muzicii de cameră a fost, de fapt, firesc și natural, tocmai pentru că la rădăcina tuturor genurilor muzicale se află folclorul. Indiferent de zona din care vii sau de țara căreia îi aparții, folclorul este ceea ce te reprezintă și te definește.

Cvartetul este format din artiști de renume:
🎻 Cristian Preotu – violonist,
🎻 Marian Iancu – contrabasist,
🎹 Diana Spînu-Dănilă – pianistă,
🎻 Evelina Doja – violonistă.

Cristian Preotu și Marian Iancu concertează frecvent în străinătate și au o experiență vastă de scenă. Sunt profesioniști în adevăratul sens al cuvântului, iar cuvintele sunt prea mici pentru a le descrie valoarea. Același lucru îl putem spune și despre doamna Diana Spînu Dănilă.

Deasemenea, invitată de onoare va fi marea soprana de origine albaneză Arlinda Morava, care va bucura publicul cu glasul ei cristalin de privighetoare. Este o artistă desăvârșită care a bucurat inimile oamenilor nu numai în România sau Albania, ci peste tot în lume.

Cea mai mare bucurie a mea este că ne reunim cu toții pentru a aduce în fața publicului o muzică ce îmbină tradiția folclorică autentică cu influențe din muzica cultă. Sunt convinsă că publicul va simți această energie și va fi profund emoționat.

Acest gen de muzică poate fi ascultat de oricine — și cred că va trezi în sufletul ascultătorilor un dor frumos, o legătură sinceră cu ceea ce înseamnă România.

Maria Tănase a fost un simbol al feminității și al curajului artistic. Ce te leagă personal de ea, dincolo de admirația profesională?
Ai surprins perfect esența atunci când ai spus că Maria Tănase a fost un simbol al feminității și al curajului artistic. Cred că tocmai acest aspect mă leagă și pe mine de ea: curajul artistic și iubirea necondiționată pentru scenă. Maria Tănase a iubit scena mai mult decât orice pe lume, a iubit cântecul mai mult decât propria ei viață — și spun asta cu toată convingerea.

Știm cu toții despre problemele ei de sănătate și despre faptul că s-a stins mult prea devreme, la o vârstă tânără. Ea a ales cântecul în locul propriei vindecări, a pus arta mai presus de sine.
Și eu iubesc scena cu aceeași ardoare, iubesc arta pe care o fac și simt că împărtășim același foc interior — acel foc pe care ea l-a purtat în suflet în vremea ei, îl port și eu acum, în sufletul meu.

A fost o femeie de o frumusețe rară, cu o voce profundă și puternică. Nici nu-mi amintesc exact când am auzit pentru prima dată muzica ei, dar îmi amintesc clar momentul în care am devenit conștientă de puterea și gravitatea vocii sale. Atunci mi-am spus: „Vreau si eu să cânt cântecele ei.”
Și cred, cu tot respectul cuvenit, că acel gând mi-a rămas până astăzi, ca o sursă de inspirație și de forță.

Într-o lume în care autenticitatea se pierde ușor, cum crezi că poate folclorul românesc să rămână relevant pentru publicul tânăr?
Cred cu tărie că tocmai folclorul este cel care poate salva autenticitatea poporului român. Folclorul românesc are puterea de a pătrunde rapid în sufletele tinerilor, pentru că esența sufletului românesc există încă în noi. Această muzică are o vibrație care te atinge, chiar dacă nu ești obișnuit să asculți folclor sau muzică cultă. Chintesența sufletului românesc rezonează în interiorul nostru, chiar și atunci când nu înțelegem de ce ne atrage acest gen muzical.

Prin acest concert și prin astfel de proiecte, cred că autenticitatea se va păstra și va transcende această perioadă dificilă prin care trece cultura românească. Sunt convinsă că foarte curând tot mai mulți tineri, tot mai mult public tânăr, se va întoarce la rădăcini.

Noi, artiștii, avem datoria fundamentală de a trage un semnal de alarmă prin arta noastră. Iar acest concert, după cum am mai spus, nu este un concert in memoriam dedicat Mariei Tănase, ci un concert care transcende timpul și duce mai departe sufletul românesc. El merge dincolo de aparențe — către esența noastră, către trecut, către istoria și identitatea noastră.

Prin acest concert, ne vom aminti de bunicii și străbunicii noștri care au trăit, cei mai mulți, la sat. Ne vom aminti cu drag și cu un gust dulce de copilărie, de viața de altădată — cea de acum 30, 40, 50 de ani. Și cred că, inevitabil, o lacrimă de emoție se va prelinge pe obrazul publicului.

Scenografia spectacolului este descrisă ca fiind minimalistă, dar plină de simboluri. Ce element vizual consideri că va emoționa cel mai mult publicul?
În acest concert nu am pus accentul pe scenografie, ci pe artă. Tocmai de aceea am ales o scenografie minimalistă — sau, mai bine spus, una clasică.
Trăim într-o perioadă ciudată, în care, din păcate, publicul este adesea atras de efecte vizuale, lumini, decoruri spectaculoase. Nu sunt rele toate acestea, dar ne lăsăm ușor absorbiți de tehnologie și uităm că esența unui act artistic este arta însăși.

Pentru mine, cel mai important lucru este ca publicul să vadă arta pură, nefiltrată — artistul în fața publicului, emoția în fața scenei. De aceea, am preferat o estetică simplă, elegantă, în care adevăratul element vizual sunt artiștii, iar emoția autentică vine din cântec.

Ești atât mezzosoprană, cât și prezentatoare TV, dar și o ambasadoare a culturii românești. Cum se împletesc aceste roluri în acest proiect?
Cred că rolurile mele — cea de mezzosoprană, de prezentatoare TV și de ambasadoare a culturii românești — se împletesc perfect. Pentru a reprezenta cultura, trebuie, înainte de toate, să fii artist. Trebuie să înțelegi ce înseamnă un suflet artistic: este un suflet fragil, curat, sincer.

Pe scenă nu putem urca cu sufletul împovărat. Trebuie să fim puri, sinceri în fața publicului. Această onestitate este cea care atinge inimile oamenilor. Atunci când un artist își pune sufletul pe tavă, publicul simte. Simte emoția, bogăția interioară, vibrația sinceră.

Mulți spectatori vin la spectacole încărcați de stres, obosiți, poate supărați. Iar atunci când pleacă, îi vezi transformați — zâmbesc, sunt mai ușori, mai luminoși. Asta este menirea artistului: să aducă bucurie, alinare și frumusețe în sufletele oamenilor.

În final, dacă Maria Tănase ar fi pe scenă lângă tine în această seară, ce cântec ați cânta împreună și de ce?
Ah, ce întrebare grea! Dacă Maria Tănase ar fi astăzi lângă mine pe scenă, cred că, înainte de toate, aș fi copleșită de emoție. Ar fi o adevărată zeiță a scenei. Nu știu dacă aș mai putea rosti două cuvinte, dar să cânt lângă ea… ar fi un vis!

Și dacă acest vis s-ar împlini — măcar într-un vis frumos dinaintea concertului — cred că i-aș cere să cânte împreună cu mine „Asta noapte te-am visat.” Este un cântec profund, cutremurător, care îți ridică pielea pe tine și te poartă dincolo de timp.

Cred că acesta ar fi cântecul nostru. Și dacă acest vis s-ar întâmpla, m-aș trezi dimineața cu zâmbetul pe buze și cu melodia răsunându-mi în minte.
Sper doar ca, acolo unde este ea, ascultând acest concert, să-i aducă un surâs pe chip.