Cu ce probleme se confruntă Nadine de când s-a mutat în Franța: ”Am o relație defectuoasă cu … ”

Cum s-a acomodat Nadine în Franța? Vedeta a vorbit deschis despre cât de bine se simte departe de casă și cât de recunoscătoare este pentru faptul că nu îi lipsește nimic. Cel puțin deocamdată! Cum îi merge lui Nadine, ne-a spus chiar ea, într-un interviu exclusiv. 

Reporter: Cum au fost sărbătorile de iarnă pentru tine și familia ta, în Franța?

Sărbătorile au fost impecabile, așa cum visasem să fie în decembrie, anul trecut, atunci când ne-am întâlnit în București cu toată familia, de prin toate țările și ăla a fost și momentul când eu am făcut marele anunț că sigur, dacă stelele se vor alinia, următorul an vom petrece sărbătorile împreună în Franța, fără să ne fie teamă că vom fi ținuți departe, de Covid. Pentru că acum doi ani în decembrie, am avut emoții că restul familiei nu va ajunge în România din cauza pandemiei și am trăit o teamă fără precedent. Nu ne-am gândit că, împrăștiați fiind prin lume, ar putea fi ceva să ne oprească din a ne vedea.

A fost o altfel de bucurie atunci când am stat toți laolaltă la aceeași masă, înconjurați de sarmale și salată de boeuf. Acele sărbători au avut un farmec aparte și atunci, cumva am vrut să fiu un pic mai categorică în relație cu acest vis al meu de a ne reloca cu familia, cu restul familie, să concretizez lucrurile. Pentru că nu am vrut să stau cu teama Covidului și a lockdown-ului și a despărțirilor pe perioade îndelungate. Și din această pricină, aceste sărbători au avut un farmec deosebit!

Cum a petrecut sărbătorile

Crăciunul l-am petrecut într-un parc de distracții, Noah este cel mai mic copil din familie și am vrut să nu sărbătorim în jurul mesei, stând la masă și mâncând, să nu facem sărbătorile despre mâncare. Am vrut să facem sărbătorile activi! Nu a fost ideea mea ci a unui membru din familie și m-am bucurat ca să dăm acest Crăciun copilului, Noah, și ne-am dus într-un mare parc de distracții și ne-am dat în tiribombe și am participat la tot felul de activități amuzante, am mâncat hotdogi la terasă, în parc, la gheretă, a fost superb! Am stat toți în camerele de hotel și am făcut cina de Crăciun în camera de hotel, toți împreună, cu Google, cățelul nostru.

Că ne-am promis, de când am făcut această mutare din țară, să nu mai facem nicio vacanță fără Google, să mergem în hoteluri în care poate veni și el și a fost superb, noi toți împreună cu Google acolo, cu mandarine, tort. N-am avut sarmale, n-am avut salată de boeuf și nimic tradițional românesc. Am mâncat ce mănâncă oamenii aici. Adică somon, foie gras, ca delicatesă, cu gem de smochine.  A fost totul foarte simplu, am avut mâncare doar în frigiderul de la hotel, că luasem apartament. Fiecare a luat apartament cu tot cu bucătărie și cât a intrat atât am avut și a fost mai mult decât suficient. Pentru prima oară am conștientizat însă acest împreună și l-am apreciat la altă..i-am dat o altă valoare!

Ți-a lipsit ceva anume acolo din meniul tradițional românesc? La ce ai poftit?

Nu mi-a lipsit nimic. Sunt un om care nu încurajez dorul și nostalgiile, am spus-o și o tot spun! Nu mă joc cu asta pentru că nu vreau să mă bosumflu în mod nenecesar atunci când nu am acele lucruri. Sunt deschisă să mă adaptez pe loc la realitatea în care mă aflu și nu am încurajat niciun gând de ce aș fi vrut să mănânc, ce bine ar fi fost dacă.

Nadine: ”Nu gătesc nimic tradional în Franța”

În schimb, am avut noroc de Revelion însă, tot alături de familie, au mai venit și niște prieteni tot de aici din Franța și ne-au făcut surpriză cu sarmale, salată de boeuf, icre, ouă umplute și plăcinte, foarte-foarte românește, și dacă erau, m-am bucurat și am fost recunoscătoare în acel moment dar nu am stat să tânjesc după asta și de Crăciun. Când a fost să fie, cu recunoștință m-am îmbuibat! Copilul a fost, în schimb, deoasebit de fericit, pentru că lui îi plac sarmalele foarte-foarte tare și  de Revelion ne-am bucurat  de o masă cu elemente tradiționale românești!

Gătești tradițional românește în Franța? Dacă da, ce anume?

Nu gătesc nimic tradițional în Franța. În schimb, am pus pe listă ca data viitoare când vin în țară, eu sau soțul sau cine vine primul, să îmi aducă niște borș și niște rădăcini de leuștean, pentru că să treci prin viața fară o ciorbă acră, acrită cu borș și fără leuștean, pare o pierdere și am pus pe listă. Vreau să îmi plantez aici niște tufe de leuștean. Pentru că la mine acasă, în România, aveam niște tufe cât mine de înalte de leuștean în curte. Și îmi plăcea parfumul lor. Vreau și aici să îmi plantez în curte și niște borș, la plic, că nu stau aici să-l fac cu tărâțe.

Ți-e dor de ceva anume de aici, de acasă? 

De acasă îmi este dor de prieteni. Nu stau să mă bosumflu, dar dacă ar fi să gândesc vreun dor, ar fi timpul cu ei. În schimb, mai vin ei aici, mai mergem noi. Când vin la București dorm la ei acasă, ca să facem distanța mai mică. Ei mai tot vin și da, oamenii, calitatea, conexiunea umană cu ei. Stăm toată ziua pe whatsappuri, pe videocall-uri. Dar dacă ar fi să îmi fie dor de ceva ar fi ei!

Nadine, despre viața în Franța: ”Eu doar învăț și călătoresc”

Cum petreci timpul în Franța?

Primordial învăț. Pentru că primul an de Universitate de America m-a prins în Franța. Și nivelul este ceva ce m-a copleșit ușor în primul semestru. Sper acum, în semestrul doi, să fiu ceva mai relaxată și mai puțin încrâncenată. Pentru că în primul semestru mi s-a părut că am fost tare încrâncenată cu școală.

Nu găseam timpul, nu aveam un ritm, nu-mi găseam ritmul cu învățatul. Și în primul rând învăț și după stau cu familia și descoperim, explorăm. Asta a fost un lucru pe care ni l-am dorit, în mod deosebit, să explorăm Franța și împrejurimile! Avem o listă lungă de călătorii, de vacanțe, cam asta facem. Eu doar învăț și călătoresc! Am făcut o prioritate din calitatea vieții mai mult decât orice!

Ce ai făcut în vacanță?

În vacanță am investit mult timp. Îmi doresc un business. Am încercat mai multe business-uri și nu mi-au ieșit! Am învățat cum nu se poate face un business. Și acum, de data asta, m-am mai încordat și am muncit foarte mult la niște produse anume pe care vreau să le scot pe piață, în curând. Și la planul de afaceri l-am tot rugat pe Apostolescu (n.r.: soțul) să-mi dea cursuri de EXCEL, cursuri de P&L, business. Pentru că a trebuit să îmi înfrâng orgoliul și să fac pace cu faptul că este un domeniu la care singură nu mă pricep. Am nevoie de ajutor, el se pricepe. Așa că în vacanță am învățat despre business, am mai făcut și niște cursuri. Mi-am scos caielete de cursuri și m-am apucat! Și să sperăm că în curând aflu despre ce e vorba!

De ce nu crede în superstiții

Ce ai făcut de Revelion în Franța? Cum a fost?

Revelionul l-am făcut acasă la familie, împreuna cu familia. Am stat până târziu, din punctul nostru de vedere, până la 1.30 noaptea, cu Google împreună. Evident, am dansat, am râs mult, am povestit, am mâncat, a fost frumos! A fost unul dintre Revelioanele cele mai frumoase.

Ai ținut cont de vreun obicei sau ai avut vreo supertiție legată de Revelion? 

Evident că nu am avut nicio superstiție. În schimb, Apostolescu, cu o săptămână înainte m-a tot alergat ca să am cash în portofel. Și eu, care sunt un om extrem de dezorganizat și de cu capul în nori, în ziua de Revelion, musai să îmi găsească portofelul, că să îmi pună bani cash în el. I-am spus că subiectul nu mă interesează. În primul rând pentru că nu știam unde mi-e portofelul și pentru că rareori știu.

Lucru pentru care deseori sunt certată că nu am actele la mine. Că trebuie să am buletinul sau cartea de identitate, permisul de conducere, că trebuie să am și eu cash, cardul. Și până la urmă pentru a-i face pe plac, pentru că tot stătea cu banii, voia să-mi dea cash, dar îi era teamă că dacă mi-i dă… că știa că o să-i pierd. Tot îi ținea la el în buzunar până veneam eu cu portofelul. Ca el să se asigure că banii sunt în portofel și nu-i pierd și portofelul rămâne la mine, ca în noaptea de Revelion să îl am la mine.

”Mă bucur de calitatea vieții în timpul unui curs”

Până să ieșim pe ușă, mi-am găsit portofelul și am pus banii în el. Am făcut-o de gură lui. Dacă ar fi să cred că asta are o însemnătate, noi n-am mai fi ieșit din peșteri vreodată. Strămoșii noștri ar fi rămas acolo pentru că nu-i așa, cu un an înainte tot acolo eram, Doamne, păcatele mele! Nu am nicio superstiție legată de nimic și de nimeni!

Cum merge cu școala de la distanță în Franța?

Merge foarte bine cu școala la distanță. E o vârstă pentru toate. Din punctul meu de vedere, a adultului cu copil, cu familie, cel mai bine i se potrivește școala la distanță. Din punctul meu de vedere. Pentru că prioritatea pentru adultul cu familie este familia, copilul. Nu poți să pleci 6-8 ore de luni până vineri de acasă și să lași copilul cu alții. Nu se poate așa ceva!

Și pentru mine, această școală la distanță este idealul. Sunt cu copilul, pot să îmi duc copilul peste tot unde are nevoie. Pot avea grijă de el, am grijă de casă. Și, în plus, și evoluez, educațional. Și îmi place, îmi place să pot să îmi fac lecțiile la biroul meu, în casa mea. Sau să particip la ore în casa mea, îmbrăcată lejer, fără nicio presiune, fără niciun stres. Din punctul meu de vedere și calitatea informație pe care o înregistrez este de o altă natură. Este una superioară, nu mi-e frig, nu mi-e cald, nu mi-e foame, mi-e bine! Poate și de asta iubesc școală atât de mult. Pentru că o fac din prea plin nu din prea puțin.

O fac și în termenii mei. Am și eu un cuvânt de spus în felul în care primesc informația. Și mă bucur de calitatea vieții în timpul unui curs. Indiferent de cat de mult durează ora, cursul într-o zi, nu îmi lipsește nimic. Cum spuneam, sunt în total confort tot timpul, și confortul de care mă bucur ajută să înregistrez mai bine informația și să mă bucur de ea altfel!

Nadine vrea să-și schimbe obiceiurile alimentare

Ce îți dorești pentru tine în noul an? Cu ce gânduri și dorințe pășești în 2022?

Am o relație defectuoasă cu mâncarea și îmi doresc să conștientiez disonanța dintre emoție și mâncat. Știu cum să lucrez la asta. Este ceva foarte personal, nu este ceva ce mă poate învăța cineva. Nu este ceva ce pot citi undeva. Este nevoie de meditație multă, am nevoie să intru în mine și să văd unde este legătura ruptă între nutriție și emoție.

Înțeleg  la nivel teoretic, dar nu înțeleg de ce comportamental nu pot avea ultimul cuvânt atunci când vine vorba de emoție și hrană. Îmi doresc ca în 2022 să aprofundez relația mea cu hrana. Pentru că, din păcate, nu folosesc mancarea doar pentru a da nutrienți trupului. Ci o folosesc doar pentru a alina ceva, pentru a-mi da confort. Și este un comportament defectuos, negativ. Îmi face rău, mă încurcă și pentru 2022 îmi doresc asta. Iar altfel, ca toată lumea, sănătate, dar dacă ar fi să exclud familia, asta mi-aș dori.

Ce i-a adus „Moșul francez” lui Nadine?

Mi-am dorit accesorii de birou roz! Sunt o femeie, un om care se îmbracă în negru și iubește negrul din motive bacoviene, pentru că am înclinația asta, mă simt bine acolo. Doar că am simțit dintr-o dată nevoia să adaug niște elemente mai candide în viața mea. Și când am simțit nevoia de un pic de roz, am zis să profit. Pentru că nu mi s-a întâmplat vreodată să fiu atrasă de această nuanță, această culoare. Și atunci mi-am propus că tot biroul meu să fie roz. Asta mi-am dorit și am primit cu nemiluita și sunt recunoscătoare pentru asta!