Ciolacu despre rezoluția adoptată de Parlamentul olandez: „O jignire faţă de România şi români, fără niciun motiv sustenabil”
Ciolacu despre rezoluția adoptată de Parlamentul olandez. Liderul social-democrat Marcel Ciolacu a criticat, joi, rezoluția adoptată de Parlamentul olandez, care a recomandat guvernului Mark Rutte să nu aprobe încă aderarea României la Schengen. Liderul PSD a arătat că la mijloc sunt interese politice și a spus că o nouă respingere a intrării României în spațiul european de liberă circulație ar fi o „nedreptate”.
Ciolacu despre rezoluția adoptată de Parlamentul olandez
„Eu nu voi accepta niciun stat, mai ales european, să stea în calea progresului României, mai ales că noi românii ne-am făcut datoria până la capăt într-un mod exemplar și față de criza energetică, și față de război și gestionarea întregii situații din Ucraina, ca un stat european. Cu toate că îndeplinim toate cerințele tehnice de intrare în spațiul Schengen, cineva dintr-un interes politic se opune intrării României în spaţiul Schengen și cred că această nedreptate nu trebuie să se întâmple din nou faţă de România. Avem acest drept, ne-am câştigat acest drept şi cred că întregile familii europene care ne reprezintă – şi aţi văzut că familia social-democrată europeană fără excepţie a votat pentru intrarea României în Schengen, în Parlamentul European – trebuie să urmeze acest exemplu şi să nu ne facă din nou o nedreptate. Această eventuală nedreptate ne-ar îndrepta către o direcţie pe care nu ne-o dorim”, a avertizat Marcel Ciolacu, aflat, joi, la Târgu Jiu.
„Repet, România a pus umărul, într-un moment foarte dificil al Europei, atunci când Rusia a atacat Ucraina. Dacă România nu s-ar fi implicat, şi arma de a declanşa o criză alimentară, în special în nordul Africii, a lui Putin ar fi fost pusă pe primul loc. Am vrut să fiu foarte clar (…) şi foarte bine înţeles că eu nu voi accepta şi nu cred că vreun român poate să accepte până la urmă o jignire faţă de România şi români, fără niciun motiv sustenabil”, a mai Ciolacu, în aplauzele audienței, potrivit digi24.ro.
Parlamentul olandez a adoptat joi o rezoluţie care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Rezoluția a fost propusă chiar de unul dintre parlamentarii din partidul premierului Mark Rutte.
Expunerea de motive este o critică la adresa corupției din România. Parlamentarul olandez notează că guvernul țării sale s-a opus până acum intrării României în Schengen din cauza „problemelor persistente legate de corupție și crima organizată”.
El a explicat că aceste lucruri pot cauza probleme întregului spațiu Schengen. A explicat și cum – din cauza corupției, paza frontierelor poate fi slăbită, în condițiile România ar deveni frontiera externă a Spațiului Schengen și de ea ar depinde securitatea întregii zone de liberă circulație. Colegul de partid al lui Rutte a amintit și de MCV, de care România încă nu a scăpat.
La finalul rezoluției, se recomandă guvernului olandez o verificare mai atentă a situației din România. Până atunci, executivul este îndemnat să nu ia nicio decizie ireversibilă, adică să nu dea undă verde României pentru Schengen.
Rezoluția votată joi de Parlamentul de la Haga intervine după ce Parlamentul European a adoptat, marţi, cu o largă majoritate, o rezoluţie non-legislativă (fără putere de constrângere) în care cerea Consiliului Uniunii Europene ca, până la sfârşitul anului 2022, să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia privind admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie.
Pentru extinderea spaţiului Schengen este nevoie de o decizie cu unanimitate a Consiliului UE. Toți cei cinci europarlamentari din partidul premierul olandez Mark Rutte s-au abținut însă în Parlamentul European la votul rezoluției prin care eurodeputații au cerut, cu un vot larg, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că România are o şansă de a adera la spaţiul Schengen, dar nu o garanţie, subliniind că rezultatul misiunii de evaluare care a fost în România este unul foarte bun, dar că mai sunt chestiuni ce trebuie în continuare clarificate.