Carmen Harra se răsfață singură: ”Cadourile mele sunt casele de milioane de dolari! Mi-am cumpărat un inel de 500k euro”
Câștigă zeci de mii de euro pe lună și își permite să-și îndeplinească orice moft! Celebrul parapsiholog Carmen Harra duce un trai extravagant peste Ocean și recunoaște că, pe lângă imobiliare, iubește să investească în bijuterii foarte scumpe!
CIAO.RO: Cum arăta viața dumneavoastră înainte de a deveni celebră?
Eu sunt cunoscută de copil. Am debutat la câțiva ani pe la 9 ani am început să cânt toată viața mea. Lumea m-a știut de când eram adolescentă. Toată viața mea am avut sentimentul asta de a fi un om cunoscut. Dar un sentiment care nu m-a copleșit, cu care am cochetat întotdeauna și a fost plăcut. Nu am fost niciodată infatuată, nu m-a făcut mai fericită faptul că eram cunoscută sau nu. M-am considerat întotdeauna un om obișnuit care trece prin toate experiențele vieții, ca oricare. Faptul de a fi cunoscut mie nu mi se pare ceva senzațional. Mi se pare senzațional să poți să faci bine. Să poți să ajuți, să fii un om de onoare, să fii integru.
”Am o colecție mare de bijuterii”
Care a fost cel mai scump cadou pe care vi l-ați oferit singură?
Eu îmi fac tot timpul cadouri. Cadourile mele sunt casele, de milioane de dolari. Eu mereu mi-am cumpărat lucruri foarte scumpe, bijuterii foarte scumpe. Așa că nu știu care a fost cel mai scump. Dar întotdeauna mi-am cumpărat lucruri foarte scumpe… Scumpe poate din punctul de vedere al omului de rând, poate mai puțin scumpe din punctul de vedere al unor oameni foarte celebri.
Dar sigur că să mergi să îți cumperi un inel de jumătate de milion de dolari pare o nebunie pentru cineva. Pentru mine nu! Pentru că întotdeauna investițiile în bijuterii au fost o pasiune a mea. Am o colecție mare de bijuterii și de obicei astea au fost lucrurile care m-au pasionat. Și investițiile imobiliare în proprietăți deosebite. Sunt lucrurile pe care întotdeauna le-am considerat cadourile necesare în viață.
Dacă ar fi un motiv pentru care v-ați întoarce în România, care ar fi acela?
M-am gândit de nenumărate ori dacă aș vrea să mă întorc în România. Partea proastă este că m-am obișnuit. Sunt aici de aproape 40 de ani. Mi-am petrecut o bună parte a vieții mele și m-am reintegrat aici și aici am toate investițiile mele, familia. Mi-ar plăcea, dacă m-aș întoarce vreodată în țară, să îmi iau o vilă frumoasă undeva și poate aș putea să trăiesc, nu știu dacă definitiv, dar poate o parte din an să trăiesc în România, poate că mi-ar plăcea. Nu sunt sigură de chestia asta, dar poate o pun în perspectivă!
Carmen Harra: ”În reîncarnare am crezut întotdeauna!”
Credeți în reîncarnare sau în ”viața de dincolo”?
În reîncarnare am crezut întotdeauna! În meseria pe care o fac eu, de a lucra cu oamenii, am văzut nenumărate exemple de reîncarnare. Aș putea să îți vorbesc ore în șir despre cazuri excepționale și reîncarnarea merge la Pitagora, acum 2500 de ani, la conceptul de transmigrare a sufletului în care se spune că noi fiind forme energetice energia nu moare. Ea se transmigrează în timp în formă materială. Când moare un om vezi că nu mai există nimic în corpul acela și ceva se întâmplă. Energia merge undeva, dar ea poate să se convertească din nou în material. Asta este o lege fizică și este extrem de interesant să vezi că atunci când venim pe pământ venim cu niște informații.
Dacă te gândești că Mozart a cântat la pian de la 4 ani fără să îl învețe nimeni, eu vorbesc franceza aproape perfect de când eram copil, fără să mă fi învățat cineva. La doi ani am început să cânt. Instinctiv am cântat din copilărie, nimeni în familia mea nu a cântat. Asta îmi vine totuși dintr-o viață anterioară. Mereu mi-am amintit că am fost cântăreața de operă într-o altă viață. Multe din abilitățile noastre vin din experiențe anterioare. Oamenii pe care îi cunoaștem, care ni se par cunoscuți, sentimentul ăsta de deja vu, că am trăit în anumite locuri, memoriile sufletului sunt lucruri și e o temă despre care aș putea să îți vorbesc la nesfârșit.
Cât de des s-a simțit copleșită de abilitățile ei
Nu v-ați simțit niciodată copleșită de acest har pe care îl aveți? Nu este obositor să faceți atâtea incursiuni în viitor?
De multe ori! În special când văd lucruri în lume care se pot întâmpla. Eu am avut percepția problemelor grave care vor să vină. Și asta mă copleșește când văd ceva care este dureros pentru umanitate. Pentru gândirea colectivă, ca de exemplu acest război care este extrem de periculos. Anii care vin, care aduc extrem de multe probleme pentru omenire, până în 2033!
Întotdeauna am anticipat lucrul ăsta. Această deschidere a minții, această intuiție, atunci când bate în viitor și vede niște lucruri mai puțin plăcute… Sigur că atunci când gândești cognitiv acest lucru este extrem de apăsător. Chiar și de dureros! Însă această abilitate mă împlinește că reușesc să fac ceva bine. Când ajut pe cineva, când prevenim ceva, când participăm în salvarea vieții cuiva, a găsi pe cineva… Deci sunt foarte mulți factori foarte pozitivi legat de abilitatea creierului de a ajută.
Cine i-a prezis viitorul
Care credeți că va fi cel mai greu moment pe care vor trebui să-l depășească românii în viitorul apropiat?
Momentul care este cel mai greu pentru români în viitorul apropiat este să își găsească stabilitatea în lucrurile grele prin care trece. În special, Europa, în viitorul apropiat. Și să se găsească pe ei, să își găsească identitatea în perimetrul asta european și mondial și să își reechilibreze starea financiară prin care trece țară noastră.
S-a întâmplat vreodată ca vreo altă persoană să vă prezică dumneavoastră viitorul?
S-a întâmplat când eram foarte tânără să am o persoană care să îmi anticipeze ce avea să se întâmple. O femeie care mi-a zis ce avea să mi se întâmple și aproape toate lucrurile pe care mi le-a spus s-au adeverit. Aveam vreo 20 de ani. Nu am să uit cât trăiesc că a fost o experiență absolut fascinantă. Și chiar mi-a deschis un portal, undeva în creierul meu, spre abilitățile astea pe care consider că le aveam și eu atunci. Și într-o ședință de-a mea de comunicare cu sufletul lui Octavian Goga, atunci am aflat, de fapt, multe lucruri care urmau să mi se întâmple.
Carmen Harra este rudă cu Octavian Goga
În care Octavian Goga, din a cărui familie eu sunt, prin mama mea, pe care o chema Alexandrina Goga, bunicul meu era fratele lui Goga, deci iată că de acolo este relația asta de sânge. Comunicarea mea cu Octavian Goga a fost extraordinar de puternică. Și s-a creat această legătură extraordinară între mine și el. Și de la el am aflat multe lucruri care urmau să mi se întâmple. Este foarte interesant că poți să comunici cu sufletele celor care nu mai există în formă fizică. Eu necunoscandu-l niciodată pe Octavian Goga în persoană!
Ce tabieturi aveți, la care nu puteți renunța niciodată?
Eu nu sunt un om care are tabieturi, nu beau, nu fumez. Poate am fost mai mult prietenă cu mâncarea. Dar nu mai sunt, am reușit să controlez asta. Am și slăbit enorm de mult în ultima perioadă. Am acum kilogramele pe care le aveam când aveam 20 și ceva de ani. Am reușit să ajung la performanța asta, după ce m-am dus la Cornell University să îmi iau un degree în nutriție. Am învățat exact cum să mănânc și ce să mănânc ca să fiu la greutatea ideală, să mă mențin în formă și ca să nu mă îmbolnăvesc.
Pentru că bolile, de multe ori, vin din alimentație. Consider un tabiet la ora actuală să merg la gimnastică, să merg la clasele de dans. A devenit ceva care a intrat în sânge pentru mine. Este extrem de importantă mișcarea, face foarte bine pentru organism. La vârsta mea mă gândesc la tot ce pot să fac ca să fiu în formă.