Când se merge cu Steaua, de fapt. Semnificația acestui obicei transmis din generație în generație

Când se merge cu Steaua. Sărbătoarea Crăciunului este cea mai iubită și cea mai așteptată sărbătoare a anului. Crăciunul reprezintă, pe lângă o sărbătoare creștină atunci când celebrăm nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, o perioadă a tradițiilor și a obiceiurilor transmise din generație în generație.

Pentru copiii din România, Moş Crăciun vine din nordul îndepărtat pentru a aduce daruri celor care au fost cuminţi. Acestea sunt lăsate sub brandul de Crăciun şi, în funcţie de obiceiurile zonei, cadourile se deschid fie în Ajun, după slujbă, fie în ziua de Crăciun.

Înainte de ajun, în noaptea de 23 spre 24 decembrie, în unele zone ale țării se face masa de Ajun, pentru sufletele morților, cu alimente de post la care este invitat și preotul ca să le guste și să le binecuvânteze.

Una dintre cele mai îndrăgite tradiții de Crăciun este mersul cu colindul. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână și le vestesc oamenilor nașterea lui Iisus prin cântece și poezii. Se spune că acela care nu le deschide poarta colindătorilor va avea parte de un an neroditor și de ghinioane în casă, cauzate de zgârcenia de care a dat dovadă.

Potrivit tradiției, colindatul începe pe data de 6 decembrie, chiar de Sfântul Nicolae, și ține până pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan. Încă din bătrâni se spune că cea mai specială seară pentru colindători este de Ajun.

Când se merge cu Steaua, de fapt

În seara de 24 decembrie, cei mici ies din case alături de părinți sau de prieteni pentru a merge cu Steaua prin împrejurimi. De asemenea, Ajunul Crăciunului este perioada în care colindătorii vestesc Nașterea Domnului Iisus Hristos.

Mersul cu Steaua este un obicei vechi care a rămas în tradiția românilor din zilele de astăzi. Acest obicei are o semnificație apare având în vedere sărbătorile de iarnă și evenimentele religioase care au avut loc în această perioadă.

Potrivit datinilor din bătrâni, steaua vestește nașterea lui Iisus Hristos. De altfel, aceasta a fost călăuză pentru cei trei magi. Hârlau Etnografie menționează faptul că toate colindele despre stea sunt preluate din surse diferite, precum: din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievală a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanță Calvină și, cele mai multe din ele, din tradițiile locale ale românilor.

Care sunt versurile colindului „Steaua sus răsare”

Cântecul „Steaua sus răsare” a reușit să bucure mulți români de-a lungul anilor pentru că le-a făcut copilăria mai frumoasă. Iată care sunt versurile colindului care s-a păstrat în timp:

”Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua strălucește
Și lumii vestește
Și lumii vestește

Ca astăzi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naște pe Mesia
Naște pe Mesia

Magii cum zăriră
Steaua și porniră
Mergând după rază
Pe Hristos sa-l vază
Pe Hristos sa-l vază

Și dacă porniră
Îndată-L găsiră
La Dansul intrară
Și se închinară
Și se închinară

Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Ducând fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare

Care bucurie
Și aici sa fie
De la tinerețe
Pan-la bătrânețe
Pan-la bătrânețe.”

Tradiții și obiceiuri de Crăciun 2023 în Ajun:

• Nu se bea rachiu, considerându-se băutura diavolului
• Nu se dă de împrumut și se ia înapoi ce s-a împrumutat
• Nu se aruncă gunoiul
• Se spune că nu e bine să te bați, nici măcar în glumă, că te umpli de bube în timpul anului
• Copiii pornesc cu colindul: „Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați”
• În unele zone, copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie grași tot anul
• În noaptea dinspre Crăciun se spune că apa se preface în vin și animalele vorbesc
• Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine și să nu le piardă la roit
• Fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul. Acest obicei se urmează în anumite zone ale țării. De asemenea, în alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă
• La țară, în ziua de Ajun se coace cozonacul. În această zi se pun pe masă două pâini, sare, peşte, grâu şi un pahar cu apă, şi se crede că noaptea vin membri de familie morţi şi mănâncă din acele bucate.

SURSA FOTO: Social Media