Bianca Dragusanu: ”Sunt om! Mănânc dulciuri. Obosesc. Plâng. Am stări. Dar acum, mai ales că am un copil, sunt de neclintit. Copilul meu este supraputerea mea”

Bianca Drăgușanu și Victor Slav, un cuplu frumos și unit. Să-i vezi separat este interesant, fiecare cu povestea lui, fiecare cu discursul lui, fiecare cu acel vino-n-coace al lui. Să-i vezi împreună, însă, este un spectacol. Am stat de vorbă cu amândoi, iar ce a ieșit, poate fi citit mai departe. Ce nu se vede, au fost hohotele de râs și felul în care își aruncă mingea la fileu, unul altuia.

De ce vă iubiți?

Bianca: Ce întrebare? De ce ne iubim? Pentru că așa a vrut Dumnezeu să ne întâlnim și să formăm o familie și probabil că fiecare sac își are peticul lui.

Victor: Foarte bine ai spus. Mai bine de atât nici că se putea spune. Revenind, spun că ne iubim pentru că nimic nu este întâmplător și sunt convins că toate lucrurile prin care am trecut ne-au unit foarte tare și ne iubim pentru că ne iubim.

Ce ați învățat unul de la celălalt?

B: Eu de la el am învățat să fiu mai atentă la oamenii din jurul meu, drept dovadă oamenii pe care îi am în jurul meu acum sunt mult mai puțini, pentru că s-au auto cernut.

Erai o tipă care lăsa oamenii să intre mult mai ușor în viața ei, înainte să-l cunoști pe Victor?

B: Foarte ușor. Și acum sunt ca o carte deschisă și uneori naivă. Știi, nu sunt atentă la detalii și mulțumesc lui Dumnezeu că-l am pe el alături, pentru că ne consultăm în orice situație și nu mă mai reped să iau eu decizii. Înainte eram omul momentului, ce gândeam aia făceam.

V: Bianca este omul care ce gândește spune direct. Îi lipsesc niște filtre. Spre deosebire de ea, eu parcă am prea multe. Și, iată, pot să spun că am învățat de la ea să mai arunc din filtrele astea. Nici cum sunt eu nu e bine. Sau… cum eram eu, pentru că la mine întotdeauna gândeam o situație din mii de puncte de vedere.

B: Suntem echilibru unul pentru celălalt. Eu despicam firul în două, el despica firul într-o sută. Acum este cum trebuie.

Eu sunt aici pentru că am complotat cu Universul, să știi!

La început a fost marketing și apoi a început iubirea sau a fost iubire și toată lumea a zis că e marketing?

V: Nu a fost iubire nebună, dar nici marketing. A fost…

B: A fost întâmplarea. Întâmplarea a fost că eu terminasem concursul ”Dansez pentru tine”, el terminase de puțin timp relația cu Anda, era liber, și foarte curtat. Eu aveam o relație instabilă, fostul meu iubit venea, pleca… știe toată lumea ce s-a întâmplat. Treceam amândoi printr-o perioadă a vieții noastre când, se pare, că nimic nu a fost întâmplător. Terminasem ”Dansez pentru tine”, mi s-a cerut să fac un dans de Revelion pentru că așa făceau concurenții atunci. Trebuia să dansez cu unul dintre participanți sau cu actualul iubit. Am avut mai multe variante, dar destinul a vrut altceva. Eu care nu ies de obicei în club, iată-mă cum ies eu într-o seară și Dumnezeu mi-l scoate în cale, mi l-a arătat pe el. Știi ce este ciudat. Eu eram, deja, de 7 ani în București și nu-l văzusem niciodată. Și am ieșit într-un club cu prietenele mele și iacă-tă, la distanța de 15 m în fața mea, domnul. Înalt, frumos, pe lângă el roiau multe domnițe. Eu am ieșit sâmbătă în club și până duminică trebuia să-i dau un răspuns producătorului,  să-i spun cu cine dansez. Când l-am văzut, mi-a picat fisa… Cu el fac dansul. Duminica am sunat producătorul și i-am spus că dansez cu Victor Slav.

V: Mă sună și pe mine producătorul luni și mă întreabă dacă facem un dans de Revelion. Am acceptat, după care el a completat că trebuie să fie sexy. Zic, ok, și abia la sfârșit întreb cu cine voi face dansul. Și atunci îmi spune că voi dansa cu Bianca Drăgușanu. Recunosc, a fost puțin șocant, pentru că doar ce o văzusem în club cu o seară înainte.

Și iubirea…

B: A venit pe parcus…

V: Tu nu știi cum dansez eu! (râde)

B: Eu oricum eram leșinată de prima oară când l-am văzut. Deci l-am văzut în club atunci și am rămas cu o impresie: ”Wow!”. Era și este cel mai frumos bărbat pe care l-am văzut până în ziua de astăzi. Era ca un Zeu așa. Bine construit, cu atitudine impunătoare, era stâlp și stană de piatră acolo, toate fetele roiau pe lângă el. De fapt, cred că atitudinea lui mi-a plăcut cel mai tare, pentru că nu s-a lăsat influențat de niciuna dintre femeile de acolo și erau multe și erau frumoase. Nu cred că ar fi existat bărbat care să zică nu, iar el era singur și foarte sigur pe el. Atunci am zis: ”O, my God! N-a provocare aici!”. Aaaa… și știi ce i-am zis luni, la ora 5, atunci când ne-am întâlnit la repetiții? ”Eu sunt aici pentru că am complotat cu Universul, să știi!”. Și el s-a uitat la mine așa…

V: Ne-am văzut prima dată când trebuia să facem repetițiile. Și ea a venit… Nu o să uit asta niciodată. Era foarte slabă și a venit direct și cu ochii ăștia albaștri și mari așa, roșcată în cap, și zice: ”Să știi că noi ne-am întâlnit pentru că eu am complotat cu Universul!”. Eu în momentul ăla am zis: ”Oooo, wow, e o problemă aici!”. Era toată portocalie la față… Credeți-mă, era un morcov. Un morcov cu ochi albaștrii care a complotat cu Universul.

Ca să concluzionăm, Bianca. Tu l-ai văzut pe el ca un Zeu, iar el te-a văzut ca un morcov cu ochi albaștri.

B: Da! (râde).

V: Dar, așa era… Și, puțin straniu… complotase cu Universul, să nu uităm!

B: Dar, stați că povestea este mult mai lungă. Eu vreo trei zile la rând am venit cu tot felul de chestii ca să-l impresionez, cu gesturi.

V: Da, pe lângă faptul că făcea tot felul de lucruri de 14 ani, ce mai… Vă spun sincer că eu când am plecat de la prima repetiție, eu am rămas șocat. Făcea multe lucruri ca să atragă atenția, și vorbea mult, vroia să mă impresioneze.